USL legalizează furtul banului public

USL a împuşcat doi iepuri (graşi) dintr-un foc când a modificat Codul Penal: şi-a pus parlamentarii deasupra legii, scoţându-i din categoria funcţionarilor publici, pentru ca DNA, DIICOT şi alte astfel de instituţii "băsiste" să nu îi mai poată deranja, şi le-a făcut "un mare bine" baronilor locali: a dat liber la furat din banii publici, fără ca justiţia să poată interveni.

După ce luni de zile primarii USL, şefii de consilii judeţene s-au plâns şi la premierul Ponta, şi la Crin Antonescu, şi mai ales la vicepremierul Dragnea, că ANI îi declară incompatibili pe capete şi îşi pierd posturile, riscând şi să ajungă în puşcării pentru varii furturi şi incompatibilităţi, marţi, Camera Deputaţilor a legalizat hoţia din banul public, redefinind conflictul de interese, astfel încât cei ce gestionează bani publici (de la miniştri la consilieri locali) să nu mai fie pasibili de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor lor.

În spatele uşilor închise, ascunşi de opoziţie şi de jurnalişti, deputaţii PSD şi PC au "amendat" articolul 253 din Codul penal, introducând un aliniat care dezincriminează furtul din banul public, faptă pentru care zeci de baroni locali au ajuns pe listele ANI.

Redăm textul articolului votat de deputaţi, în urma căruia furtul devine absolut legal

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişa a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, şotul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.

Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională.

Ca urmare a acestui amendament, expresia populară "a semnat ca primarul" capătă un nou sens: primarii pot semna orice fără să fie pedepsiţi.

Cei ce dispun de banul public, de la Miniştri (fie ei ai economiei pe care o subminează sau nu, precum Vosganian), până la ordonatori de credite locali, vor putea căpuşa fără frică statul, fără a răspunde penal. Pot încredinţa contracte pe banul public nevestelor, copiilor, familiei fără să mai fie declaraţi incompatibili de ANI, riscând pierderea funcţiei şi vreun un dosar penal.

„Miza este să se dea liber la furat din banii publici”

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat la Gândul LIVE că miza noilor prevederi este „să se dea liber la furat din bani publici”

„Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un preşedinte de Consiliu Judeţean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soţiei, copiilor, fără să fie pedepsit. (...) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administraţiei publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administraţia publică locală din bugetul naţional sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la Gândul LIVE.

Georgescu a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanţă vor primi soluţie de achitare, lucru pe care aleşii locali îl cer insistent de luni de zile, ameninţând chiar cu o grevă dacă legiuitorii nu fac ceva să îi cureţe de dosarele ANI şi de pericolul de a deveni puşcăriaşi.

Cincizeci de primari şi 11 viceprimari din judeţele Satu Mare, Teleorman şi Gorj au fost găsiţi incompatibili, informa ANI ieri, motivul fiind exercitarea simultană de funcţii şi calităţi. Însuşi premierul Ponta declara acum câteva luni că jumătate dintre aleşii locali au fost găsiţi în situaţii de incompatibilitate de ANI şi că ar fi mai uşor să se organizeze alegeri locale decât să îi cureţe de acuzaţii pe corupţi.

Miza sunt alegerile de anul viitor

Iată însă că situaţia s-a inversat. Alegeri se organizează, însă nu locale, ci europarlamentare şi prezidenţiale, anul viitor. Pe care aleşii locali trebuie să le sprijine vrând-nevrând. Preferabil vrând.

Şi pentru aceasta, trebuie să fie motivaţi şi ei cumva. USL le va da caziere curate, eventual cotă parte din taxa pe stâlp, "imunitate" în faţa ANI şi bani, mulţi bani.

Descentralizarea le va da pe mâna aleşilor din teritoriu multe bugete noi, proiecte, licitaţii etc. pe care, având protecţia noului amendament la Codul Penal, le pot căpuşa şi frauda liniştiţi.

Legea faultată pe şest

Responsabili de "buna desfăşurare" a discuţiilor în Camera Deputaţilor pe subiectul modificării Codului Penal, fără niciun "deranj" din partea opoziţiei şi a presei ar fi fost omul lui Dan Voiculescu, Bogdan Ciucă (PC), preşedintele Comisiei Juridice, şi deputatul PSD Florin Iordache, care ar fi coordonat „din umbră” întreaga şedinţă a Comisiei Juridice.

Luni, deputaţii jurişti au discutat legea lobby-ului ore în şir. Şedinţa Comisiei juridice s-a încheiat cu puţine minute înaintea orelor 22, după ce lobby-ul a primit raport favorabil. De-a lungul întregii zile de luni, Ciucă le-ar fi spus colegilor că legea amnistiei nu se va discuta în acea zi.

În concluzie, în jurul orei 22, şedinţa Comisiei Juridice a fost declarată închisă iar jurnaliştii daţi afară din sală.

După care, s-a convocat "ad-hoc" o nouă şedinţă, nocturnă, la care presa nu a participat, nefiind anunţată despre acest demers.

Surse parlamentare au declarat pentru Gândul că modificările la Codul Penal şi aprobarea raportului privind proiectul de lege referitor la graţiere şi amnistiere s-au realizat într-o altă sală a Parlamentului, unde au fost prezenţi Bogdan Ciucă, Florin Iordache şi Cătălin Teodorescu, în timp ce la Comisia Juridică se discuta legea lobby-ului.

Amendamentele şi legea dezbătute la ceas de taină de deputaţii PSD şi PC au apărut marţi pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor, Legea privind amnistierea şi graţierea fiind scoasă de pe ordinea de zi, după ce PDL şi PNL au anunţat că nu o vor vota iar în presă a izbucnit un imens scandal.

Modificările la Codul Penal au primit însă vot favorabil. Iar legea amnistiei, care să completeze beneficiile oferite corupţilor USL de modificările Codului Penal va fi votată din nou, în Camera Deputaţilor, pe 17 decembrie.