Un studiu sugerează că "faza tăcută" a bolii Alzheimer începe cu decenii înainte de apariţia simptomelor
Progresele recente în cercetare arată o schimbare promiţătoare în înţelegerea bolii Alzheimer care afectează memoria, sugerând că modificările cruciale ale creierului pot avea loc cu zeci de ani înainte ca simptomele să se manifeste.
Un studiu recent a identificat o evoluţie în două faze a bolii Alzheimer, evidenţiind o fază silenţioasă marcată de modificări cerebrale subtile cu mult înainte ca declinul cognitiv să devină evident.
Boala Alzheimer are o lungă perioadă pre-simptomatică, schimbările aferente având loc în creier „cu 10, 15, chiar 20 de ani înainte de apariţia simptomelor legate de memorie şi gândire”, a declarat pentru The Epoch Times Igor Camargo Fontana, directorul de programare a conferinţelor ştiinţifice al Asociaţiei Alzheimer.
Citiți și Postul activează mecanismul de reparare celulară şi poate contribui la vindecarea bolilor
Această cercetare ar putea deschide, de asemenea, noi căi pentru depistarea mai timpurie şi tratamente ţintite.
„Una dintre provocările diagnosticării şi tratării bolii Alzheimer este aceea că o mare parte din leziunile creierului se produc cu mult înainte de apariţia simptomelor. Capacitatea de a detecta aceste modificări timpurii înseamnă că, pentru prima dată, putem vedea ce se întâmplă cu creierul unei persoane în timpul primelor etape ale bolii”, a afirmat Dr. Richard J. Hodes, director al Institutului Naţional privind Îmbătrânirea (NIA) din cadrul NIH.
Citiți și Dieta antiinflamatoare poate reduce riscul de demenţă cu până la o treime [Studiu]
Faza timpurie: Daune silenţioase şi treptate
Un studiu recent finanţat de Institutul Naţional de Sănătate (National Institutes of Health /NIH) a oferit noi informaţii cu privire la evoluţia bolii Alzheimer, deschizând potenţial calea către o detectare mai timpurie şi opţiuni de tratament.
Descoperirile, publicate în Nature Neuroscience, arată că boala Alzheimer afectează creierul în două faze distincte: o fază incipientă, silenţioasă, caracterizată prin modificări subtile, şi o fază ulterioară, simptomatică, marcată de leziuni extinse şi acumularea de plăci amiloide, asociate de mult timp cu afecţiunea.
Cercetătorii au descoperit că faza iniţială a bolii Alzheimer este insidioasă, desfăşurându-se lent în timp şi survenind cu mult înainte de apariţia unor probleme de memorie vizibile. În timpul acestei faze, se poate observa o acumulare treptată de plăci şi încurcături beta-amiloide - semne distinctive ale bolii Alzheimer.
Citiți și Postul intermitent 5:2 este promiţător pentru sănătatea creierului la adulţii în vârstă - [Studiu]
Această fază timpurie „liniştită” este marcată de modificări subtile ale celulelor creierului, în special ale neuronilor inhibitori, care pot fi printre primii ce devin vulnerabili, întrerupând comunicarea dintre celulele creierului, potrivit lui Fontana. Aceste celule sunt localizate în principal într-o regiune a creierului care este asociată cu memoria, vederea şi limbajul.
Cercetarea a identificat în mod specific moartea neuronilor inhibitori ai somatostatinei, un grup subestimat anterior în ceea ce priveşte rolul lor în cadrul patologiei Alzheimer. Această descoperire pune în discuţie noţiunea predominantă conform căreia boala afectează în primul rând neuronii excitatori responsabili de facilitarea comunicării celulelor cerebrale.
Citiți și O explorare mai în profunzime asupra ştiinţei din spatele postului intermitent
Faza târzie: Deteriorarea rapidă şi simptome
A doua fază a bolii Alzheimer este complet diferită. Aceasta se caracterizează prin acumularea rapidă de plăci şi încurcături amiloide, leziuni neuronale semnificative şi simptome de declin cognitiv precum pierderea memoriei şi confuzie, alături de niveluri crescute de inflamaţie şi moarte celulară. Cercetătorii au descoperit că această deteriorare apare ca parte a unei interacţiuni complexe de modificări în cadrul circuitelor neuronale.
Folosind instrumente avansate de analiză genetică, cercetătorii au creat o hartă cuprinzătoare a modificărilor din creier asociate cu boala Alzheimer. Aceştia au vizat în special girusul temporal mijlociu, o regiune a creierului vitală pentru limbaj, memorie şi procesarea vizuală, pentru a ilustra susceptibilitatea sa la deteriorarea indusă de Alzheimer.
Citiți și Un alt om de ştiinţă canadian susţine că ancheta privind bolile cerebrale a fost închisă
Studiul sugerează că, în această fază ulterioară a bolii, alte celule asociate cu inflamaţia - microglia şi astrocitele - încep să contracareze modificările iniţiale prin eliberarea de molecule sau modificarea structurilor lor, potrivit lui Fontana.
„Alterările celulelor inflamatorii şi ale neuronilor inhibitori evoluează lent demonstrând modificările biologice bine-cunoscute ale bolii Alzheimer, inclusiv acumularea de plăci amiloide şi formarea de încurcături neurofibrilare ale proteinei tau, ducând la stadiul terminal al afecţiunii”, a spus el.
Implicaţii pentru diagnosticare şi tratament
Studiul poate avea implicaţii semnificative pentru diagnosticarea precoce şi tratamentele ţintite.
Rezultatele modifică fundamental înţelegerea oamenilor de ştiinţă a modului în care boala Alzheimer dăunează creierului şi vor ghida dezvoltarea de noi tratamente pentru această tulburare devastatoare, a menţionat Hodes într-o declaraţie.
Prin recunoaşterea fazelor distincte ale bolii, cercetătorii pot adapta mai bine diagnosticele şi tratamentele la modificările celulare specifice care au loc în diferite etape. Această descoperire poate facilita, de asemenea, intervenţiile timpurii şi îmbunătăţirea rezultatelor pentru pacienţi.
„Imaginea de ansamblu” este că lunga perioadă pre-simptomatică a bolii Alzheimer prezintă oportunităţi de detectare şi intervenţie precoce pentru a preveni apariţia simptomelor demenţei, a declarat Fontana.
„În cazul în care constatările din această nouă lucrare sunt confirmate de alte laboratoare, se ridică întrebarea dacă abordarea eficientă a modificărilor cerebrale care au loc în ceea ce autorii numesc prima fază 'liniştită' poate încetini, întârzia sau preveni a doua fază, mai distructivă", a adăugat el.
Citiți și Un nou tip de demenţă face ravagii în America
Fontana a subliniat importanţa evaluării acestei faze „liniştite” folosind o combinaţie de instrumente de diagnosticare şi investigând asocierile sale cu biomarkeri ai bolii Alzheimer, cum ar fi amiloidul şi proteina tau.
Privind în perspectivă, studiul pune bazele unor cercetări viitoare privind boala Alzheimer şi alte demenţe. Prin examinarea relaţiilor dintre diferitele tipuri de celule şi rolurile lor în evoluţia bolii, oamenii de ştiinţă urmăresc să identifice factorii de protecţie şi mecanismele de rezilienţă pentru potenţiale terapii. Fontana a precizat că Alzheimer's Association finanţează studii de cercetare conexe.
