Dieta antiinflamatoare poate reduce riscul de demenţă cu până la o treime [Studiu]

Un studiu publicat luna aceasta în JAMA Open Network a scos la iveală o legătură între dietă şi sănătatea creierului. Cercetarea a arătat că persoanele care au urmat o dietă antiinflamatoare au înregistrat o reducere cu 31% a riscului de a dezvolta demenţă.

Studiul observaţional şi-a propus să examineze efectele unei diete antiinflamatorii la persoanele cu o boală cardiometabolică existentă, cum ar fi boli de inimă, diabet de tip 2 şi accident vascular cerebral. Autorii au constatat că persoanele cu unul dintre aceşti factori de risc sunt mai puţin susceptibile de a dezvolta demenţă dacă urmează o dietă antiinflamatoare.

Abigail Dove, autoarea principală a studiului şi doctorand la Aging Research Center de la Karolinska Institutet din Stockholm, a subliniat caracterul unic al studiului lor într-un e-mail trimis către The Epoch Times. „Studiul nostru este distinctiv prin faptul că aprofundează relaţia dintre dietă şi demenţă în contextul unui factor de risc major al demenţei: bolile cardiometabolice (CMD)”.

Demenţa este un termen generic utilizat pentru a descrie o serie de simptome asociate cu un declin al memoriei suficient de sever pentru a interfera cu capacitatea unei persoane de a efectua activităţile zilnice. Aceasta este cauzată de deteriorarea celulelor creierului, iar cel mai frecvent tip este boala Alzheimer. Există o legătură stabilită între dietă şi demenţă.

O revizuire sistematică publicată în Frontiers in Neuroscience în 2023 a constatat că anumite modele alimentare pot încetini progresia bolii Alzheimer, în timp ce o dietă occidentală standard este un factor de risc. Cercetări recente au legat, de asemenea, reglarea zahărului din sânge de demenţă, subliniind importanţa cercetării continue în acest domeniu.

Noile constatări subliniază potenţialul promiţător al intervenţiilor dietetice în menţinerea funcţiei cognitive pe măsură ce îmbătrânim. Înţelegerea alimentelor care favorizează inflamaţia şi a celor care o previn vă poate reduce riscul de a dezvolta demenţă.

Legătura dintre bolile cardiometabolice şi demenţă

Bolile cardiometabolice sunt factori de risc bine stabiliţi pentru demenţă. Abigail Dove a subliniat: „Individual, fiecare dintre aceste boli [diabet de tip 2, boli de inimă şi accident vascular cerebral] este asociată cu un risc crescut de 1,5 până la de 2 ori, de demenţă, iar acest lucru devine şi mai puternic pentru persoanele care au mai mult de o CMD (de exemplu, diabet de tip 2 plus boli de inimă)”.

Dove a remarcat că această nouă cercetare indică modul în care modificările dietetice pot servi ca strategie pentru a tempera probabilitatea de demenţă într-un astfel de grup de persoane cu risc ridicat. Persoanele cu boli cardiometabolice au mai multă inflamaţie generală, ceea ce face ca adoptarea unui model dietetic antiinflamator să fie o abordare potenţial critică.

Dove a declarat că o dietă antiinflamatorie reduce inflamaţia sistemică din organism, ceea ce poate încetini progresia leziunilor la nivelul creierului şi eventuala dezvoltare a demenţei. Încă nu este clar de ce persoanele cu boli cardiometabolice prezintă un risc mai mare de a dezvolta demenţă decât cele fără. Conexiunea există, dar studiile sunt încă în curs de desfăşurare pentru a descoperi mecanismele precise, a specificat ea.

„Se pare că CMD [bolile cardiometabolice] împărtăşesc o biologie de bază similară cu demenţa. Inima pompează sânge printr-o reţea vastă de vase de sânge răspândite în întregul corp, inclusiv în creier. Problemele cardiace - de exemplu, un ritm cardiac neregulat sau rigidizarea camerelor de pompare ale inimii - pot face ca fluxul de sânge către creier să devină neregulat, restricţionând astfel aprovizionarea creierului cu oxigen şi nutrienţi importanţi, înfometând treptat celulele creierului în timp”, a menţionat Abigail Dove.

„Diabetul de tip 2 poate duce la uzura creierului: atunci când excesul de zahăr din sânge intră în creier, acesta poate descompune stratul protector care înconjoară celulele creierului, făcându-le mai puţin eficiente şi mai vulnerabile la deteriorare. Accidentul vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părţi a creierului este întreruptă, sufocând practic celulele creierului şi lăsând în urmă ţesuturi grav deteriorate”, a continuat ea.

Detaliile studiului

Utilizând date din UK Biobank, cercetătorii au construit un eşantion de peste 80.000 de adulţi cu vârsta de 60 de ani şi peste, fără demenţă la momentul iniţial. Persoanele au fost urmărite timp de până la 15 ani, cu o perioadă medie de urmărire de 12,4 ani. În timpul follow-up-urilor, participanţii au completat un chestionar alimentar cuprinzător.

Modelele au fost ajustate în funcţie de vârsta iniţială, sex, nivel de educaţie şi aport caloric, precum şi de rasă, etnie, statut socioeconomic şi riscuri vasculare, inclusiv indicele de masă corporală, hipertensiune arterială, fumat şi activitate fizică. De asemenea, a fost evaluat statutul unui factor de risc genetic pentru boala Alzheimer cu debut tardiv, APOE ε4.

Studiul a măsurat 206 alimente şi 32 de băuturi, variind de la legume şi ceai verde la prăjituri şi bere. Cu toate acestea, indicele de inflamaţie calculat nu s-a bazat direct pe consumul acestor alimente specifice. Cercetătorii au folosit o abordare mai nuanţată pentru a evalua inflamaţia cauzată de alimentaţie. Fiecărui nutrient din alimentele măsurate i s-a atribuit un scor de efect inflamator.

„Datele despre aceste alimente şi băuturi specifice au fost utilizate pentru a estima cantitatea de diferite vitamine, nutrienţi, condimente etc. pe care oamenii le-au consumat. Aceste elemente mai granulare au fost utilizate pentru a calcula inflamaţia prin alimentaţie”, a declarat Dove.

„Acesta reprezintă, practic, cât de puternic anti sau pro-inflamator este nutrientul, pe baza meta-analizelor studiilor anterioare care corelează nutrientul cu markerii inflamatori din organism”, a spus ea.

După ce a fost calculat un scor inflamator pentru dieta fiecărui participant, a spus Dove, aceştia au fost împărţiţi în trei grupuri. O treime au fost clasificaţi ca având o dietă antiinflamatorie, o treime ca având o dietă proinflamatorie şi o treime ca având o dietă neutră.

Au fost efectuate RMN-uri pentru a măsura volumul total al creierului.

„Volumul redus al materiei cenuşii este un indicator al neurodegenerării (adică pierderea de celule cerebrale), un tip cheie de leziuni cerebrale care stau la baza demenţei. În studiul nostru, CMD şi dieta pro-inflamatorie au fost ambele asociate cu un volum mai mic al materiei cenuşii”, a declarat Dove.

„De asemenea, ambele au fost asociate cu un volum mai mic al hipocampusului. Hipocampusul (care este compus din materie cenuşie) este o regiune a creierului care este dedicată în mod specific procesării memoriei. Neurodegenerarea/pierderea de volum în această zonă este un marker deosebit de important pentru demenţă, deoarece pierderea memoriei este principalul simptom al demenţei”, a continuat ea.

În timp ce studiul a constatat o asociere între o inflamaţie sistemică mai scăzută şi markeri cerebrali mai favorabili în RMN-uri cu un risc mai scăzut de demenţă, Abigail Dove a remarcat că nu se poate trage încă o concluzie cauzală: „Studiile intervenţionale în care participanţii sunt randomizaţi la o dietă antiinflamatoare vs. proinflamatoare ar fi necesare pentru a testa în mod concludent această ipoteză”.

În ceea ce priveşte dacă o dietă antiinflamatoare ar putea fi benefică pentru persoanele care doresc să-şi reducă riscul de a dezvolta demenţă mai târziu în viaţă, indiferent dacă au sau nu boli cardiometabolice, Dove a spus: „Da, principala concluzie a studiului este că adoptarea unui model alimentar antiinflamator a fost asociată cu un risc mai scăzut de demenţă atât la persoanele cu (-31%), cât şi la cele fără (-21%) CMD”.

Alimente antiinflamatorii pe care să le adăugaţi la dieta dumneavoastră

Dacă doriţi să vă reduceţi la minimum riscul de a dezvolta demenţă, adăugarea de alimente antiinflamatoare la dieta dumneavoastră poate ajuta la combaterea inflamaţiei sistemice. Exemplele includ:

• Fructele de pădure - Fructele de pădure, inclusiv murele, afinele, zmeura şi căpşunile, conţin o cantitate mare de antioxidanţi cunoscuţi sub numele de polifenoli care pot ajuta la combaterea inflamaţiei.
• Nucile - Nucile sunt surse bogate de antioxidanţi cu potenţial antiinflamator. O revizuire publicată în Nutrients în 2023 a constatat că nucile şi arahidele pot ajuta la scăderea factorilor de risc pentru bolile cardiometabolice.
• Peşte gras - Peştii precum somonul, sardinele, hamsiile şi macroul sunt surse bune de acizi graşi omega-3 antiinflamatori.
• Avocado - Anumiţi compuşi din avocado sunt legaţi de proprietăţi antiinflamatorii.
• Ceaiul verde şi matcha - EGCG, o componentă a ceaiului verde, este cunoscută pentru reglarea inflamaţiei.
• Uleiul de măsline - Un studiu publicat în Internaţional Journal of Molecular Sciences în 2018 a constatat că oleocantalul, un compus prezent în uleiul de măsline extravirgin, are efecte similare cu cele ale medicamentului antiinflamator nesteroidian ibuprofen atunci când este ingerat în aceleaşi cantităţi.
• Legumele - Frunzele verzi sunt bogate în antioxidantul betacaroten, care reduce inflamaţia. Ardeii, cum ar fi clopoţelul şi chili, conţin vitamina C şi quercetină, ambele dovedite a reduce inflamaţia. Sulforafanul, un antioxidant care se găseşte în legumele crucifere, cum ar fi broccoli, conopida şi varza de Bruxelles, s-a dovedit a preveni inflamaţia.
• Turmeric - Turmericul este bogat în curcumină, care s-a dovedit a conţine proprietăţi antiinflamatorii.
• Ciupercile - Ciupercile sunt bogate în antioxidanţi. Deşi sunt necesare mai multe cercetări, un studiu pe animale publicat în Antioxidants în 2019 a constatat că Coama Leului (Hericium erinaceus) poate oferi calităţi neuroprotectoare şi antiinflamatorii.

Alimente inflamatorii de evitat

În timp ce adăugarea alimentelor antiinflamatoare la dieta dumneavoastră poate ajuta la calmarea inflamaţiei sistemice, eliminarea vinovaţilor inflamatori comuni este o altă abordare practică:

• Consumul excesiv de zahăr şi de sirop de porumb bogat în fructoză este legat de un răspuns inflamator.
• O dietă bogată în carbohidraţi rafinaţi, cum ar fi alimentele procesate precum pâinea, pastele şi cerealele, este legată de procesele neuroinflamatorii din creier.
• Alimentele prăjite pot conţine cantităţi mari de compuşi nocivi (produşi finali de glicare avansată) cunoscuţi că pot contribui la inflamaţie. Prăjirea alimentelor creşte, de asemenea, grăsimile trans, care pot promova inflamaţia.
• Cercetările leagă consumul excesiv de alcool, de inflamaţia sistemică.

Naria Le Mire, dietetician autorizat, a împărtăşit prin e-mail cu The Epoch Times ce alimente trebuie evitate: „Întotdeauna îmi sfătuiesc clienţii să îşi limiteze consumul de băuturi zaharoase, produse de patiserie, produse animale bogate în grăsimi, carbohidraţi rafinaţi, cum ar fi orezul alb şi pastele, carne procesată, cum ar fi crenvurştii, şi alcool pentru a preveni bolile cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi problemele intestinale, care sunt legate de inflamaţia cronică.”