Un nou tip de demenţă face ravagii în America

În Statele Unite, se estimează că cel puţin 7 milioane de persoane de peste 65 de ani suferă de demenţă. Dacă tendinţele actuale continuă, până la sfârşitul deceniului, se aşteaptă ca peste 9 milioane de americani să sufere de această deteriorare a funcţiilor cognitive - ceea ce echivalează cu populaţia oraşului New York.

Tulburările de memorie nu afectează doar persoanele în vârstă. Până în 2050, se preconizează că numărul adulţilor americani cu vârsta de peste 40 de ani care suferă de demenţă va fi mai mult decât dublu, de la 5,2 milioane la 10,5 milioane. Pentru a agrava situaţia, există un nou tip de demenţă care îi afectează pe americani, întâlnit la persoane mult mai tinere de 40 de ani. Se numeşte demenţă digitală, iar milioane de americani tineri şi neştiutori sunt expuşi riscului.

O epidemie majoră de sănătate, demenţa digitală apare atunci când o parte a creierului este suprastimulată iar o altă parte a creierului este nestimulată. Atunci când folosim fără să ne gândim dispozitivele digitale, lobul frontal, responsabil pentru functiile cognitive superioare, este puţin sau deloc folosit. Lobul occipital, centrul de procesare vizuală situat în zona posterioară a cortexului cerebral, este bombardat cu intrări senzoriale. Oamenii, atât tineri, cât şi bătrâni, îşi abuzează creierul, zi de zi. Preadolescenţii şi adolescenţii sunt deosebit de expuşi riscului din două motive:

- Copiii americani cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani petrec în medie 4,7 ore pe zi făcând scrolling (acţiunea de a derula conţinut pe un ecran, folosind degetul sau mouse-ul). Asta înseamnă aproximativ 70 de zile într-un an.

- Cortexul prefrontal (PFC), regiunea creierului responsabilă cu planificarea şi luarea deciziilor, nu se dezvoltă complet până la vârsta de 25 de ani.

Demenţa digitală afectează atât memoria pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Mai mult, după cum arată cercetările, timpul excesiv petrecut în faţa ecranului în timpul dezvoltării creierului creşte riscul de apariţie a bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă, la vârsta adultă. Nu este surprinzător faptul că timpul excesiv petrecut în faţa ecranului este în strânsă legătură cu dependenţa digitală. Aceasta, la rândul său, favorizează apariţia demenţei digitale, care duce la reducerea materiei cenuşii a creierului.

Substanţa albă facilitează comunicarea între zonele de materie cenuşie. Dar fără materie cenuşie, care joacă un rol esenţial în emoţii, amintiri şi mişcări, nu există cu adevărat nimic de comunicat.

Situaţia devine şi mai gravă. După cum a observat recent Gurwinder Bhogal, un remarcabil scriitor britanico-indian, nu numai că "reducerea materiei cenuşii la persoanele dependente de smartphone-uri" este o problemă în creştere, dar şi IQ-ul mediu occidental este în scădere - rapid, a adăugat el.

Acest lucru se întâmplă de zeci de ani. Declinul funcţiei creierului a fost deosebit de notabil în America. Expunerea la plumb şi, mai recent, efectele lockdonw-urilor draconice, au avut efecte dăunătoare asupra IQ-ului americanilor. Pe măsură ce tehnologia continuă să se dezvolte, IQ-ul continuă să scadă. Există o asociere? Răspunsul pare să fie da.

Ceea ce vedem este efectul Flynn în sens invers. Numit după James R. Flynn, renumitul cercetător în domeniul inteligenţei, care a murit în 2020, efectul Flynn se referă la o creştere constantă a scorurilor la testele de IQ de-a lungul generaţiilor. Cu toate acestea, în ultima vreme, această creştere constantă s-a transformat într-o spirală în picaj. Acest lucru nu este surprinzător. De fapt, pe măsură ce vieţile noastre devin tot mai interconectate cu tehnologia şi pe măsură ce externalizăm o mai mare parte din gândirea şi din acţiunile noastre către motoarele de căutare şi sistemele de tip ChatGPT, ar trebui să ne aşteptăm ca această viteză de cădere să crească.

După cum a remarcat Bhogal, bunul-simţ sugerează că declinul IQ-ului este "cel puţin parţial rezultatul faptului că tehnologia face ca obţinerea satisfacţiei să fie din ce în ce mai uşoară, astfel încât ne petrecem tot mai mult timp într-o stare pasivă, vegetativă".

"Dacă nu îl foloseşti, îl pierzi", a adăugat el. Desigur, se referă la creier. Dar funcţia creierului nu este singurul lucru care se pierde.

Creşterea numărului cazurilor de demenţă digitală, a dependenţei digitale şi a scorurilor mai mici la IQ (Intelligence Quotient / Coeficientul de inteligenţă) reflectă o problemă mult mai amplă. Statele Unite nu se luptă doar cu declinul demografic; se luptă, de asemenea, cu triada nefastă a declinului spiritual, psihologic şi intelectual. Populaţia devine mai grasă, mai bolnavă, mai bătrână şi mai proastă. Filmul "Idiocracy" nu a fost o parodie, ci o profeţie.

Pe măsură ce nivelul de inteligenţă continuă să scadă şi rezultatele testelor continuă să scadă în domenii precum matematica şi cititul, Statele Unite riscă să devină o societate de indivizi fără creier şi fără scop, o naţiune formată din milioane de zombi obezi. Contrar credinţei populare, prăbuşirea societăţii nu se produce peste noapte; ea are loc în trepte. Cea mai mare ameninţare la adresa Statelor Unite nu este neapărat externă; ea este reprezentată de numeroasele dispozitive digitale aflate în mâinile şi casele noastre. Tehnologia ne-a consumat atât minţile, cât şi sufletele; vom reuşi să le recuperăm pe amândouă?