O banală ciupercă pe care majoritatea oamenilor o au în organism poate produce efecte similare cu cele ale Alzheimer

O echipă de cercetători de la Baylor College of Medicine a descoperit că, atunci când este infectat cu o ciupercă pe care cu toţii o avem în organism - Candida albicans - creierul se schimbă în moduri similare cu cele observate în boala Alzheimer. Noua cercetare aprofundează unele dintre mecanismele moleculare din spatele acestui proces.

Ce au descoperit cercetătorii?

Cercetările pe animale au arătat cum ciuperca, numită Candida albicans (C. albicans), pătrunde în creier unde activează mecanismele de apărare şi generează peptide asemănătoare amiloidului beta (Aβ) - fragmente proteice toxice considerate a avea un rol capital în dezvoltarea bolii Alzheimer.

Descoperirile au fost publicate pe 10 octombrie în jurnalul Cell Reports. Cercetări anterioare au indicat o legătura între infecţii fungice şi dezvoltarea bolilor neurodegenerative cronice, cum ar fi boala Alzheimer, dar mecanismele nu sunt pe deplin înţelese.

O cauză microbiană a bolii Alzheimer?

O investigaţie ştiinţifică publicată în jurnalul NeuroSci în 2022 explorează, de asemenea, întrebarea dacă demenţa are o cauză microbiană.

Studiul a concluzionat că datele revizuite sugerează că agenţii infecţioşi, precum ciupercile, pot juca un rol în procesul prin care se declanşează boala Alzheimer şi alte forme de demenţă.

„Laboratorul nostru are ani de experienţă în studierea infecţiior fungice, aşa că am început să studiem legătura dintre Candida albicans şi boala Alzheimer pe modele animale”, a spus dr. David Corry, unul dintre autorii studiului şi profesor de patologie, imunologie şi medicină la Baylor College, într-un comunicat de presă pe 17 octombrie.

„În 2019, am arătat că C. albicans pătrunde în creier, unde produce schimbări foarte asemănătoare cu cele observate în boala Alzheimer. Studiul actual extinde acea lucrare pentru a înţelege mecanismele moleculare.”

„Prima noastră întrebare a fost, cum pătrunde C. albicans în creier? Am descoperit că C. albicans produce enzime numite proteaze aspartice secretate (Saps) care descompun bariera hematoencefalică, oferind ciupercii acces la creier, unde aceasta provoacă daune”, a declarat Yifan Wu, autorul principal al studiului şi cercetător postdoctoral în pediatrie, într-un comunicat de presă.

Următorul obiectiv al cercetătorilor a fost să determine cum reuşeşte creierul să elimine infecţia fungică.

Dr. Corry şi colegii săi au efectuat cercetări care au arătat că o infecţie în creier cauzată de Candida albicans poate fi complet vindecată în zece zile la şoarecii sănătoşi. Acele descoperiri, publicate în Nature Communications în ianuarie 2019, au arătat că infecţia fungică a fost eliminată graţie a două mecanisme declanşate de ciupercă în celule specifice ale creierului numite microglie.

Microglia este un ansamblu de celule microgliale localizate în creier şi măduva spinării şi reprezintă aproximativ 10–15% din celulele din creier. Microglia acţionează ca o linie primară de apărare a sistemului imunitar şi scanează sistemul nervos central pentru a depista organisme patogene, neuroni deterioraţi şi alte materiale străine, astfel încât să poată fi distruse printr-un proces numit fagocitoză.

În studiul la care ne referim, cercetătorii au demonstrat că peptidele asemănătoare Aβ pot fi create de C. albicans.

Candida albicans este una dintre cele mai comune tipuri de ciuperci şi a fost găsită în creierul persoanelor cu boala Alzheimer, precum şi cu alte tulburări neurodegenerative cronice.

Ce este Candida Albicans?

Candida albicans este o ciupercă prezentă în mod natural în organism, în tractul gastrointestinal, gura, pielea şi tractul reproducător al majorităţii oamenilor.

Relaţia dintre oganismul uman şi C. albicans este una complicată. În majoritatea timpului, C. albicans este inofensivă în organism. Cu toate acestea, este una dintre puţinele specii de ciuperci care cauzează boli la oameni şi este responsabilă pentru infecţii care variază de la infecţii superficiale ale mucoasei şi pielii, cum ar fi aftele, iritaţiile de scutec şi infecţiile vaginale, până la infecţii mai grave, cum ar fi candidoza invazivă care poate afecta inima, creierul, sângele şi oasele.

Infecţiile cauzate de C. albicans sunt deosebit de periculoase pentru cei cu sisteme imunitare compromise, cum ar fi persoanele cu SIDA sau persoanele care urmează terapii imunosupresive pentru cancer şi alte afecţiuni.

Slăbirea sistemului imunitar este unul din motivele pentru care unele persoane pot contracta infecţii cu C. albicans după administrarea de antibiotice, deoarece acestea reduc bacteriile benefice din intestin, cauzând un dezechilibru şi permiţând C. albicans să se dezvolte.

C. albicans poate supravieţui în afara corpului şi are capacitatea de a coloniza fiecare organ şi ţesut uman. Conform Enciclopediei de Microbiologie, este cea mai frecventă cauză a infecţiilor fungice sistemice.

Mai multe dovezi care asociază ciupercile de bolile neurodegenerative

Într-o analiză publicată în ianuarie de Frontiers în Immunology, cercetătorii au examinat rolul ciupercilor în tulburările autoimune şi neurodegenerative ale sistemului nervos central. Studiul afirmă că, recent, tot mai multe dovezi au indicat rolul ciupercilor în declanşarea inflamaţiei, răspunsului imun şi agravarea unei game de tulburări neinfecţioase ale sistemului nervos central (SNC), inclusiv scleroza multiplă, Parkinson şi boala Alzheimer. Analiza a concluzionat că ciupercile pot declanşa inflamaţii prin diferite mecanisme în evoluţia bolilor neinfecţioase ale SNC, sugerând că este crucial să se dezvolte agenţi terapeutici şi strategii viitoare.

Un studiu din 2015 publicat în Scientific Reports afirmă că mai mulţi cercetători au sugerat posibilitatea ca boala Alzheimer să aibă o cauză microbiană. Cercetătorii au găsit dovezi că ţesutul din sistemul nervos central (care include creierul şi măduva spinării) al pacienţilor cu boala Alzheimer conţine celule fungice. Aceste celule fungice au fost găsite în diferite regiuni ale creierului, inclusiv în cortexul frontal extern, scoarţa cerebeloasă, cortexul entorinal/hipocamp şi plexul coroid. Aceste materiale fungice nu erau prezente la persoanele care nu aveau boala Alzheimer. Cercetătorii au identificat mai multe specii diferite de ciuperci în probele recoltate.

Interesant este că autorii studiului au observat că infecţia fungică a fost descoperită şi în vasele de sânge, ceea ce ar putea explica patologia vasculară care este adesea găsită la pacienţii cu Alzheimer.

Descoperirile oferă dovezi intrigante că aceste infecţii fungice sunt prezente în sistemul nervos central ale celor cu boala Alzheimer şi nu la indivizii sănătoşi.

O altă piesă a puzzle-ului

Dr. Corry şi colegii săi au furnizat un element important pentru a înţelege mai bine rolul pe care ciupercile îl pot juca în dezvoltarea bolii Alzheimer.

„Această lucrare poate contribui cu o piesă importantă nouă în puzzle-ului reprezentat de dezvoltarea bolii Alzheimer”, a declarat Dr. Corry într-un comunicat de presă.

„Explicaţia actuală pentru această afecţiune este că ea e în mare parte rezultatul acumulării de peptide toxice asemănătoare Aβ în creier, care duc la neurodegenerare. Curentul dominant este că aceste peptide sunt produse endogen [intern], că propriile noastre proteaze cerebrale descompun proteinele precursoare ale amiloidului generând peptidele toxice Ab.”

Cu toate acestea, în studiul lor, cercetătorii arată că aceste peptide asemănătoare Aβ pot fi generate şi de o altă sursă - candida albicans.

„Aceste descoperiri susţin oportunitatea desfăşurării unor studii suplimentare pentru a evalua rolul C. albicans în dezvoltarea bolii Alzheimer la oameni, ceea ce poate duce potenţial la strategii terapeutice inovatoare”, a afirmat Dr. Corry.