UE o dă cotită. Mogherini sugerează apropierea de Rusia pentru a obţine pacea în Ucraina

Şefa UE pentru politică externă Federica Mogherini a sugerat că statele UE ar putea să colaboreze din nou cu Rusia în domeniul diplomaţiei, comerţului şi a altor chestiuni globale în schimbul unor paşi treptaţi pentru calmarea crizei din Ucraina.

Un document de discuţie ce a fost distribuit guvernelor înaintea unei întâlniri a miniştrilor de externe din cele 28 de state UE, care va avea loc în 19 ianuarie în Bruxelles, susţinea că blocul european ar putea lua în considerare reluarea eforturilor comune cu Moscova în vederea abordării problemelor legate de Siria şi Irak, Libia, Iran, Coreea de Nord, răspândirea Ebolei sau legate de chestiunea palestiniană.

Deplângând efectul negativ pe care îl are criza ucraineană asupra zonelor de cooperare cu Rusia şi evidenţiind recentele ameninţări din partea UE de a intensifica sancţiunile asupra Moscovei, documentul a sugerat o completare a acelor sancţiuni cu o “abordare mai proactivă” pentru a determina Rusia să îşi schimbe poziţia asupra Ucrainei.

Liderii europeni doresc să rupă impasul asupra crizei ucrainene şi să oprească o agravare a ostilităţilor cu un vecin care este atât puternic cât şi lovit de instabilitate economică. Violenţele din estul Ucrainei din această săptămână au afectat încercările de organizare a unui summit pentru pace în capitala Astana.

Statele UE sunt divizate asupra gradului de uşurare a sancţiunilor împotriva Rusiei înainte ca aceasta să cedeze tuturor cererilor vestice privind Ucraina.

Un diplomat dintr-o ţară est europeană, care recomandă ca UE să nu manifeste nicio slăbiciune în faţa Moscovei, a declarat că documentul de discuţie pare să reflecte dorinţa unor ţări ale blocului, precum Franţa şi Italia, de a lăsa deoparte disputa asupra Ucrainei în vederea revitalizării afacerilor profitabile cu Rusia. Documentul de patru pagini subliniază că un astfel de pas nu ar însemna că totul redevine ca înainte în privinţa relaţiilor cu Rusia, împotriva căreia UE a aplicat puternice sancţiuni economice pentru anexarea din martie 2014 a peninsulei Crimeea de către Moscova şi pentru susţinerea rebelilor separatişti pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu soldaţi cât şi cu arme – o acuzaţie pe care Kremlinul o neagă.

Documentul mai susţine că orice proces trebuie să fie "selectiv" şi treptat şi proporţional cu gradul în care Rusia răspunde pozitiv.

În plus, documentul de discuţie a evidenţiat un scop comun pe termen lung în privinţa existenţei unei comerţ liber din “Lisabona spre Vladivostok” şi a susţinut că UE ar putea studia extinderea comerţului cu Rusia şi cu fostele state sovietice din Uniunea sa Economică Eurasiatică (UEE). De fapt, preferinţa Ucrainei pentru un comerţ liber cu UE decât cu UEE a fost unul dintre factorii esenţiali care au dus la izbucnirea conflictului separatist, soldat până acum cu peste 4.700 de morţi.

Documentul mai susţine că orice pas al UE trebuie făcut în strânsă corelaţie cu implementarea deplină a acordurilor din Minsk (încheiate în 5 septembrie 2014 şi care implică Moscova, Kievul şi rebelii pro-ruşi) şi cu buna credinţă manifestată de Rusia în privinţa acordului comercial dintre UE şi Ucraina şi în privinţa livrărilor de gaz rusesc către Ucraina.

Conform documentului, este necesar să se facă o distincţie între sancţiunile aplicate în martie 2014 după anexarea Crimeei – care vizează în principal persoane fizice şi unele companii şi care nu vor fi schimbate în perioada imediat următoare – şi sancţiunile aplicate asupra industriilor ruseşti în luna iunie datorită rolului jucat de Rusia în conflictul din estul Ucrainei. Acestea din urmă, a susţinut documentul, ar trebuie reduse de către UE de îndată ce Rusia implementează acordurile de la Minsk.

Mogherini a declarat săptămâna trecută că a observat că, în ultima perioadă, oficialii ruşi au devenit mult mai cooperanţi asupra unor probleme legate de diplomaţia globală şi a văzut acest lucru ca pe un semn că tensiunile ar putea fi reduse.

Documentul ei mai susţine că “există interese semnificative pentru ambele părţi, situaţie care ar putea crea contradicţii dar care ar putea de asemenea să servească ca şi o bază pentru compromisuri şi ar putea implica o abordare concurenţială.”

În contextul în care propriile lor economii stagnează, multe state UE simt greutatea şi efectul sancţiunilor împotriva Rusiei. Germania, principala economie europeană, a adoptat recent o poziţie mai dură, cerând Moscovei să facă unele concesii.

Conform documentului de discuţie, ar putea fi studiate unele probleme pe termen lung şi printre acestea se regăsesc reluarea eforturilor pentru a permite călătoria fără vize între Rusia şi UE şi de creare a unui nou cadru pentru relaţiile dintre blocul european şi Moscova.