UE propune noi împrumuturi de până la 2,1 miliarde USD pentru Ucraina

Uniunea Europeană a promis joi ajutor suplimentar pentru economia aproape falită a Ucrainei, propunând ca noi împrumuturi pe termen mediu de până la 2,1 miliarde de dolari (1,8 miliarde de euro) să fie acordate în acest an şi la începutului lui 2016.

Propunerea Comisiei Europene trebuie să fie aprobată de guvernele UE şi de Parlamentul European şi va depinde de respectarea de către Ucraina a condiţiilor programului cu FMI, care prevede măsuri precum consolidarea fiscală, schimbări în industria energiei şi cea bancară.

“Europa trebuie să rămână unită în privinţa problemei ucrainene”, a susţinut preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, într-o declaraţie.

Oferta UE are loc la o zi după ce cancelarul german Angela Merkel s-a întâlnit cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk în Berlin. Liderul german a declarat ulterior că premierul ucrainean i-a prezentat un caz convingător pentru reformă.

Dar în spatele cortinei, investitorii percep un risc tot mai mare pentru neplata obligaţiilor financiare ale Ucrainei, în contextul în care economia ţării s-a contractat anul trecut cu 7,5% iar conflictul din estul ţării a decimat industria concentrată în regiune.

“Europa trebuie să se trezească şi să recunoască faptul că este atacată de Rusia. Liderii europeni nu tratează corect situaţia şi dacă nu vor acorda un program de sprijin impresionant în schimbul unui plan de reforme agresive, Ucraina probabil se va prăbuşi", a afirmat miliardarul George Soros într-un articol publicat în publicaţia New York Review of Books.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia s-a complicat cu atât mai mult cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.