Peste 1.000 de prizonieri de război ucraineni sunt închişi în Rusia
Forţele ruseşţi din Crimeea. (captură youtube.com)
Elena Vasileva, activistă rusă pentru drepturile omului şi fondatoare a proiectului Cargo 200, a declarat că voluntarii au obţinut dovezi incontestabile ce susţin că peste 1.000 de prizonieri de război ucraineni sunt închişi în prezent în spitale, clinici şi închisori în mai multe oraşe ruseşti, incluzând Eisk, Taganrog, Volgograd, Kursk, St. Petersburg şi Moscova.
Vasileva a publicat descoperirile, susţinute de date concrete, pe blogul său, a raportat Espreso TV în 3 ianuarie. Cargo 200 este un cod militar folosit încă de pe vremea fostei Uniuni Sovietice pentru a marca vehiculele care transportă soldaţi morţi.
“Avem câteva rapoarte limitate ce au fost pregătite de maiorul de poliţie M. Yu. Lobasov, şeful departamentului din Rostov-pe-Don al Ministerului rus pentru Afaceri Externe”, a declarat Vasileva, adăugând că maiorul nu a fost implicat în transferul documentelor. Pur si simplu s-a întâmplat, a afirmat aceasta.
“Dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina şi nu poartă un război în fostul stat sovietic, atunci pe ce bază sosesc în Rusia prizonieri de război ucraineni? Conform datelor noastre, există cel puţin 1.000 de prizonieri”, a declarat activista.
Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.
Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.
Situaţia s-a complicat cu atât mai mult cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zona Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.
