Întâlnirea miniştrilor europeni de externe asupra Ucrainei fără rezultate

Ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, 12 ianuarie 2015 în Berlin
Ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, 12 ianuarie 2015 în Berlin (Michael Ukas-Pool/Getty Images)

O întâlnire a miniştrilor de externe din patru ţări europene asupra crizei continue din Ucraina s-a terminat fără niciun rezultat palpabil.

Miniştrii de externe Frank-Walter Steinmeier, Serghei Lavrov, Laurent Fabius şi Pavlo Klimkin au desfăşurat luni o întâlnire cu uşile închise în vederea pavării drumului pentru un summit de nivel înalt, în această săptămână în Kazahstan, asupra crizei din Ucraina.

Dar întâlnirea nu a reuşit să producă rezultatele aşteptate.

După întâlnire a fost emisă o declaraţie care a susţinut că Moscova, Kievul şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ar trebui să lucreze asupra implementării unui acord de pace între Ucraina, Rusia şi forţele separatiste pro-ruse din regiunile Doneţk şi Lugansk.

Declaraţia a cerut celor trei părţi să creeze “condiţii potrivite pentru un acord eficient de încetare a focului.”

Reprezentanţii Kievului, Moscovei şi ai republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk au semnat un armistiţiu în 5 septembrie la Minsk într-o încercare de a opri luptele grele din provinciile estice ale Ucrainei. Totuşi, luptele au continuat de atunci. Cele două regiuni, în principal vorbitoare de limbă rusă, au fost scena unor lupte sângeroase între separatiştii pro-ruşi şi armata ucraineană.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia s-a complicat cu atât mai mult cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.