Ucraina şi Republica Moldova, în contextul geopolitic actual
alte articole
„Georgia n-a anunţat în 2008 NATO în legătură cu operaţiunea militară. Ucraina în schimb a solicitat întrunirea Consiliului NATO-Rusia. Dacă s-ar întâmpla Republicii Moldova ca Ucrainei, Chişinăul poate solicita discutarea situaţiei în Consiliul NATO, conform articolului 4 din Tratatul NATO”, a susţinut analistul militar Ion Petrescu în cadrul dezbaterii „Republica Moldova, în contextul geopolitic şi strategic din spaţiul ex-sovietic”, organizată de Institutul Fraţii Golescu.
Colonelul în rezervă a amintit că integritatea teritorială a Ucrainei a fost reafirmată de Consiliul Nord Atlantic şi a subliniat că România trebuie să susţină suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova. Referitor la o eventuală unire, aceasta „va fi ca în 1918, va porni doar de la Chişinău şi va fi voinţa exclusivă a parlamentarilor Republicii Moldova”.
În opinia lui Petrescu, actuala criză din Ucraina trebuie soluţionată pe cale paşnică, în conformitate cu dreptul internaţional. El a arătat că există premise în acest sens pentru că incursiunea trupelor ruse în Crimeea s-a produs paşnic, fără vărsare de sânge. Petrescu crede că militarii ruşi din baza de la Sevastopol trebuie să revină în cazărmi, iar numărul de trupe ruseşti din Ucraina să fie limitat la 11.000 de militari.
Pe de altă parte, analistul militar apreciază că „UE a fost buimăcită în primele zile ale crizei ucrainene şi a reacţionat contradictoriu faţă de prezenţa mascaţilor fără semne, care au ocupat instituţiile din Crimeea şi care făceau parte din forţele de operaţiuni speciale ruseşti”.
Petrescu a afirmat că noua putere de la Kiev a făcut o greşeală mare când a abrogat legea privind statutul limbilor minorităţilor, dând un pretext şi o justificare preşedintelui rus, care a invocat protejarea cetăţenilor ruşi. În opinia sa, se va ajunge la detensionarea crizei şi la o soluţie amiabilă pentru că Putin a semnalat că este deschis dialogului şi va avea loc o întâlnire între John Kerry şi Serghei Lavrov. Analistul atenţionează că Ucraina a furnizat soldaţi şi securitate NATO, ca urmare Alianţa având o răspundere faţă de securitatea şi integritatea acestei ţări.
Republica Moldova nu-şi va mai putea păstra multă vreme neutralitatea activă, prevăzută în constituţie, deoarece aceasta „are un preţ mai mare decât asocierea la un bloc de apărare colectivă”.
La rândul său, Claudiu Degeratu, expert în probleme de strategie militară, fost director al Direcţiei de Relaţii Internaţionale din MAPN, a arătat că Republica Moldova nu-şi va mai putea păstra multă vreme neutralitatea activă, prevăzută în constituţie, deoarece aceasta „are un preţ mai mare decât asocierea la un bloc de apărare colectivă”. Expertul a amintit că în 2014 Republica Moldova a trimis primul contingent militar în Kosovo, ca să participe la misiunea cu mandat ONU-KFOR. Pe de altă parte, Moldova este singura poveste de succes a Parteneriatului estic, dar ea „nu-şi va mai putea menţine neutralitatea fără voinţă politică”.
Şi Constantin Corneanu, preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice "Gheorghe I. Brătianu", a subliniat că trebuie modificată Constituţia Republicii Moldova pentru intrarea în NATO. În opinia sa, este importantă primirea premierului Leancă de către Barack Obama, care a spus că va susţine integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova.
Corneanu consideră că România are obligaţia să sprijine elitele politice de la Chişinău şi să gândească o politică faţă de minoritatea română din Ucraina. El a mai atenţionat că în mandatul de premier al Iuliei Timoşenko s-a produs cea mai gravă deznaţionalizare a românilor din Ucraina.
