Băsescu vrea ca România să ia parte la negocierile europene pe tema Ucrainei

Preşedintele Traian Băsescu va lua parte joi la un Consiliu European special pe tema crizei din Ucraina, alături de alţi şefi de stat şi de guvern din UE şi de premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Înaintea plecării spre Bruxelles, şeful statului a declarat că în cazul în care se decide crearea unui format de negocieri pentru soluţionarea crizei Rusia-Ucraina, atunci România trebuie să ia parte la acest format.
Traian Băsescu, 31 ianuarie 2014 (Sean Gallup / Getty Images)
Loredana Diacu
06.03.2014

Preşedintele Traian Băsescu va lua parte joi la un Consiliu European special pe tema crizei din Ucraina, alături de alţi şefi de stat şi de guvern din UE şi de premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Înaintea plecării spre Bruxelles, şeful statului a declarat că în cazul în care se decide crearea unui format de negocieri pentru soluţionarea crizei Rusia-Ucraina, atunci România trebuie să ia parte la acest format.

Şeful statului a explicat că România este direct interesată să fie parte a unui eventual format de negociere având în vedere faptul că în Ucraina trăiesc peste 400.000 de vorbitori de limba română. Mai mult, ţara noastră are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, "probabil, cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene" la toate acestea adaugându-se faptul că România se află la 100 de kilometri de conflictul din Transnistria.

"România trebuie să facă parte din formatul de negociere, noi având următoarele argumente: avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limba română, ceea ce ne situează pe locul doi după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea. Distanţa este de doar 160 de mile marine, ceea ce, pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol, înseamnă un marş de zece ore maxim până la frontierele României. De asemenea, România este la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria. Frontiera de est a României este la numai 100 de kilometri de Transnistria. Nu în ultimul rând, România nu este dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze, prin interconectorul cu Ungaria, putem primi gaze şi din Norvegia. Deci, România are o dependenţă extrem de mică de Federaţia Rusă. Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negocieri", a explicat Traian Băsescu.

Făcând o scurtă analiză a situaţiei din Ucraina, preşedintele Traian Băsescu a explicat că SUA şi Marea Britanie, ca semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, sunt state garant ale integrităţii şi suveranităţii Ucrainei, şi în această calitate au obligaţia de a negocia cu Rusia pentru detensionarea crizei din Crimeea. Şeful statului spune însă că, dacă se decide un format de negocieri pe tema crizei, atunci România trebuie să facă parte din acest format.

Traian Băsescu a trecut în revistă acordul bilateral între Ucraina şi Federaţia Rusă cu privire la staţionarea unor structuri militare ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei până în anul 2047 şi a explicat că Statele Unite şi Marea Britanie trebuie să constate nivelul la care Federaţia Rusă a depăşit înţelegerile bilaterale între Ucraina şi Federaţia Rusă, cu privire la prezenţa trupelor în Crimeea, şi să găsească soluţiile pentru ca încălcările acordurilor bilaterale să nu se mai producă.

"România consideră că ceea ce a făcut Federaţia Rusă prin încălcarea acordurilor bilaterale este o agresiune la adresa Ucrainei. În ceea ce priveşte acţiunile viitoare, vom susţine că Statele Unite şi Marea Britanie trebuie să îşi facă obligaţiile de garant al securităţii şi integrităţii teritoriale şi al independenţei Ucrainei, în negocierile directe cu Federaţia Rusă, care, de asemenea, este un garant care şi-a încălcat statutul." a mai declarat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a mai explicat că va susţine că Ucraina trebuie să intre urgent într-un program cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială şi, "dacă este nevoie, şi cu Uniunea Europeană", care să vizeze finanţarea Ucrainei pe termen mediu, în aşa fel încât ţara să nu intre în încetare de plăţi, să îşi poată face şi plăţile interne şi, în acelaşi timp, să parcurgă un program de reforme accelerat.

România va susţine, că Ucraina, dacă doreşte, poate să semneze acordul de asociere şi acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, a mai afirmat Băsescu.

Traian Băsescu ia parte la ora 12.05 la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene pe tema situaţiei din Ucraina, la sediul Consiliului European, iar, de la 12.30, la reuniunea Consiliului European cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE vor avea apoi, de la 14.15, un dejun de lucru separat.

În jurul orei 16, preşedintele Băsescu va susţine o declaraţie de presă, la sediul Consiliului European. Ulterior, Traian Băsescu va merge la Dublin, unde va participa la lucrările Summit-ului Partidului Popular European, în calitate de invitat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor