Parlamentul din Crimeea anunţă un referendum pentru alipirea la Rusia. Planul lui Putin continuă

Autorităţile din Crimeea au anunţat joi organizarea pe 16 martie a unui referendum prin care locuitorii regiunii autonome ucrainene vor avea ocazia să decidă soarta regiunii: fie să rămână parte din Ucraina, fie să devină parte din Rusia, a informat Ria Novosti.

Referendumul va avea două întrebări. Prima le cere cetăţenilor să spună dacă vor să se alăture Rusiei "ca subiect al Federaţiei Ruse". A doua întrebare este dacă aceştia ar dori ca regiunea să rămână parte a Ucrainei aşa cum este prevăzut în constituţia post-sovietică a ţării din 1992.

"Acesta este răspunsul nostru la tulburarea şi fărădelegea din Kiev. Ne vom decide singuri viitorul", a declarat Serghei Shuvainikov, un membru al legislativului din Crimeea, potrivit Associated Press.

Parlamentul din Crimeea, care se bucură de un grad de autonomie în conformitate cu legislaţia actuală din Ucraina, a votat în favoarea referendumului cu 78 de voturi „pentru”, 0 „împotrivă” şi opt abţineri. Alegătorii locali vor avea, de asemenea, posibilitatea de a opta ca regiunea să rămână parte a Ucrainei, dar cu puteri locale sporite.

Legislativul din Crimeea a votat de asemenea, în unanimitate, înaintarea unei solicitări preşedintelui rus Vladimir Putin şi Parlamentului rus prin care le cer acestora să ia în considerare ca regiunea să devină parte a Rusiei. Nu a fost imediat clar dacă votul va înlocui referendumul promis.

Miercuri seara, noul „prim-ministru” regional al Crimeei, Serghei Aksyonov, a declarat că 11.000 de trupe de auto-apărare, despre care se crede că sunt toţi ruşi, s-au alăturat poliţiştilor şi forţelor de securitate pentru a controla toate căile de acces către peninsula strategică şi au blocat toate bazele militare ucrainene care încă nu s-au predat. Aksyonov a adăugat că guvernul său este în contact permanent cu oficialii ruşi.

Occidentul şi noua conducere a Ucrainei au cerut Rusiei să-şi retragă forţele din Crimeea, dar au fost raportate puţine progrese în acest sens până în prezent.

Între timp, NATO a pedepsit Rusia prin suspendarea cooperării militare şi consolidarea relaţiilor cu Ucraina, iar Uniunea Europeană a extins, de asemenea, ajutorul oferit Ucrainei la 15 miliarde dolari, în timp ce a impus blocarea activelor a 18 persoane considerate responsabile pentru deturnare de fonduri de la stat, în Ucraina, printre care şi preşedintele ucrainean suspendat Victor Ianukovici, fiul său şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi.

Liderii UE se vor întâlni pentru o sesiune de urgenţă joi la Bruxelles pentru a decide ce fel de sancţiuni vor impune Rusiei pentru acţiunile sale în Ucraina. Moscova a ameninţat că se va răzbuna dacă se iau orice fel de măsuri punitive.