Pendularea Armeniei între UE şi Rusia

„Armenia vrea să-şi construiască societatea după model european, bazat pe democraţie, multipartidism, drepturile omului şi integrare în Europa, şi să-şi dezvolte o direcţie de asigurare a securităţii naţionale printr-o cooperare cu Rusia”, a susţinut Vazgen Manukian, fost premier al Armeniei în 1990-1991 în cadrul prelegerii „Caucazul de Sud şi Armenia: trecut, prezent şi viitor”, susţinute la Fundaţia Europeană Titulescu. În opinia sa, nu există contradicţii între aceste două direcţii, Erevanul dorind să semneze atât acordul de Asociere la UE cât şi să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Manukian a explicat direcţia de cooperare cu Rusia pentru asigurarea securităţii naţionale prin necesitatea de a se proteja de Turcia. ”În 1915 a avut loc genocidul împotriva armenilor, orchestrat de Imperiul Otoman. Acesta este recunoscut astăzi de 25 de state, dar nu de Turcia. Este păcat pentru că asta ar fi o garanţie că acesta nu se va repeta”, a susţinut fostul premier.

El a arătat că a încercat o apropiere de Turcia împreună cu preşedintele armean de la acea vreme Levon Ter Petrossian şi că au fost semnate nişte acorduri de cooperare politică, economică şi diplomatică, dar Ankara n-a mai vrut să le ratifice.

Ca urmare, Armenia şi-a legat de Rusia problemele de securitate cu Turcia. În 1995 a fost semnat un acord legat de funcţionarea bazei aeriene ruseşti în fostul aeroport civil din Erebuni, care face parte din baza militară de la Gyumri de la graniţa Armeniei cu Turcia. În 2010 a fost prelungită cu 30 de ani funcţionarea bazei ruseşti pe teritoriul armean. ”Nu a fost un moft, ci un pas strategic în colaborarea noastră cu Moscova”, explică Manukian.

Preşedintele Public Council consideră că Armenia trebuie să continue să meargă pe cele două direcţii: Rusia şi UE, dar recunoaşte că au apărut ”contradicţii”, Europa susţinând că Erevanul nu poate semna simultan acordul de asociere şi aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Manukian susţine însă că ţara sa n-a renunţat la semnarea acordului cu UE şi la drumul european, chiar dacă ”am ales calea securităţii, pentru că era vorba şi de calcule economice”.

Fostul premier nu este de acord cu faptul că ”Uniunea Vamală este o nouă URSS, care a fost un stat totalitar ce excludea alte păreri şi în care proprietatea aparţinea statului, pentru că Armenia are pluripartidism şi proprietate privată şi nu vrea să renunţe la ele”.

Viitorul Armeniei depinde de ce se va întâmpla în Rusia, dacă aceasta se va democratiza sau va deveni mai agresivă. Nimeni în UE nu obligă pe cineva să intre în Uniune, pe când în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan intri obligat.

El a subliniat că Uniunea Vamală este un lucru nou creat şi nu se ştie încotro se îndreaptă şi cât va dura, dar Armenia trebuie să intre în ea. ”Două milioane de armeni locuiesc acum în Rusia şi ocupă poziţii importante în mediul de afaceri. În plus, sunt foarte multe produse armene necunoscute în Europa, care sunt foarte apreciate în Rusia şi care nu ştiu dacă ar fi apreciate în UE precum coniacul armean, apa minerală”, a explicat Manukian.

Chestiunea Karabahului

În privinţa conflictului îngheţat din Nagorno Karabah, el a apreciat rolul grupului de la Minsk în negocieri şi a susţinut că Armenia se bazează pe trei principii în acest dosar: integritatea teritorială, dreptul populaţiilor la autodeterminare şi eliminarea opţiunii militare de soluţionare a problemei.

Fostul premier a reamintit că chestiunea Karabahului are trei componente. Prima este chestiunea întoarcerii refugiaţilor, mii de armeni şi azeri plecând din zonă în Armenia şi Azerbaidjan din cauza conflictului. A doua este delimitarea teritorială care prespune stabilirea frontierelor, deoarece ”Karabahului îi aparţin acum teritorii care nu-i aparţineau, dar există şi teritorii care acum aparţin Azerbaidjanului”. A treia este legată de statutul Karabahului, care este independent de 20 de ani. ”Dacă Rusia, Azerbaidjan, SUA şi Armenia ar semna un acord, Karabahul nu ar renunţa la independenţa sa. Nu ştiu un exemplu de stat independent vreme de 25 de ani care să renunţe la independenţa sa”, a explicat Manukian.

La sfârşitul prelegerii sale, a intervenit şi jurnalistul de origine armeană Vartan Arachelian, prezent şi el la eveniment. El a tras concluzia punând punctul pe i. ”Viitorul Armeniei depinde de ce se va întâmpla în Rusia, dacă aceasta se va democratiza sau va deveni mai agresivă. Nimeni în UE nu obligă pe cineva să intre în Uniune, pe când în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan intri obligat”, a susţinut realizatorul TV. El a reamintit că Armenia a anunţat că va adera la aceasta după vizita preşedintelui rus Vladimir Putin la Baku în marja căreia s-a încheiat un contract de furnizare de arme către Azerbaidjan.