Ucraina se întoarce spre ruşi şi renunţă la acordul de asociere cu UE

Ucraina a suspendat, printr-un decret al premierului Mikola Azarov, pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, care ar fi trebuit semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din 28-29 noiembrie, raportează AFP.

Acordul stipulează "suspendarea procesului de pregătire a acordului de asociere între Ucraina şi UE" pentru "a asigura securitatea naţională, relansarea relaţiilor economice cu Rusia şi pregătirea pieţei interne pentru relaţii de la egal la egal cu Uniunea Europeană", după ce a luat în considerare efectele asupra schimburilor comerciale cu Rusia. Kievul a declarat că guvernul a fost determinat să "restabilească volumul schimburilor comerciale pierdut cu Federaţia Rusă".

În acelaşi timp, Kievul propune Moscovei şi Uniunii Europene înfiinţarea unei comisii tripartite pe tema comerţului şi "relansarea unui dialog activ cu Rusia şi ceilalţi membri ai Uniunii Vamale", iniţiat de Rusia, la care ucrainienii sunt invitaţi de mai multe luni să adere.

Mai devreme în cursul zilei, parlamentarii ucraineni au refuzat să sprijine proiectul de lege care ar fi permis eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, care se află în închisoare, condiţie cheie pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Membrii Partidului Regiunilor al preşedintelui Viktor Ianukovici nu au votat în favoarea niciunui proiect de lege dintre cele şase acte normative menite să permită eliberarea Iuliei Timoşenko înaintea summit-ului de la Vilnius.

În ciuda acestor lucruri, preşedintele Ucrainei a dat asigurări că ţara sa va continua eforturile pentru integrarea europeană, în ciuda suspendării măsurilor.

"Ucraina va continua să meargă pe calea integrării UE. În mod categoric, există dificultăţi pe această cale", a declarat Ianukovici, citat de AFP.

Retragerea formală a Kievului de la negocierile cu UE reprezintă o victorie diplomatică uriaşă pentru ruşi care şi-au ameninţat de mult timp vecinii cu falimentul.

Kremlinul a salutat anunţul. Moscova le-a explicat clar ucrainienilor că aceştia trebuie să aleagă între blocul comercial al UE şi propriile acorduri comerciale cu fostele ţări sovietice.

Presiunea puternică a Rusiei asupra ţărilor foste sovietice

Rusia a făcut presiuni asupra ţărilor ex-sovietice prin diferite metode: embargoul economic, provocarea separatismelor, prezenţa trupelor militare, expulzarea migranţilor etc.

Pe fundalul apropiatului summit de la Vilnius, întrucât Ucraina urma să semneze acordul comercial cu Uniunea Europeană, tensiunile între Moscova şi Kiev s-au amplificat şi mai mult. Rusia a somat Ucraina să plătească o factură restamtă pentru gaze în valoare de 882 milioane de dolari.

Moldova a fost supusă în continuu în ultima perioadă unor presiuni pentru a nu se alătura blocului european. Chiar vice-premierul rus Dmitri Rogozin a ameninţat cu sistarea gazului rusesc şi cu embargoul impus asupra fructelor şi vinurilor moldoveneşti.

Georgia. Momentul adevărului în ceea ce priveşte intenţiile Georgiei şi orientarea pe care o va alege, pro UE şi NATO sau pro Kremlin, va vea loc cu ocazia Summitului de la sârşitul lunii noiembrie.

Pe noul preşedinte Gheorghi Margvelaşvili ales recent îl aşteaptă o misiune dificilă: să-şi facă fericiţi concetăţenii în timp ce îndreaptă ţara spre UE, fără să îi supere pe ruşi.

În ce îl priveşte pe premierul Ivanişvili, se pare că acesta aşteaptă cu interes să vadă cine va oferi mai mult Georgiei: UE sau regimul de la Kremlin. El a răspuns criticilor aduse în această problemă explicând că "piatra unghiulară a dezvoltării Georgiei constă în opţiunea europeană şi euroatlantică, însă dacă pe viitor pentru Georgia va apărea o variantă mai bună, atunci de ce nu?".

Armenia a cedat deja presiunilor lui Putin şi aderă la Uniunea Vamală.