Ucraina sfidează condiţiile UE şi refuză eliberarea Iuliei Timoşenko

Parlamentarii ucraineni au refuzat joi să sprijine proiectul de lege care ar permite eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, care se află în închisoare, condiţie cheie pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, potrivit ABC News.

Membrii Partidului Regiunilor al preşedintelui Viktor Ianukovici nu au votat în favoarea niciunui proiect de lege dintre cele şase acte normative menite să permită eliberarea Iuliei Timoşenko înaintea summit-ului Parteneriatului Estic care are loc la Vilnius, Lituania în perioada 28-29 noiembrie a.c.

Parlamentarii din opoziţie nemulţumiţi au scandat: "Ruşine! Ruşine!"

Summitul de la Vilnius

În zilele de 28 şi 29 noiembrie are loc Summitul Parteneriatului Estic la Vilnius, Lituania - unde vor participa şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene - la care Ucraina urmează să semneze Acordul de Asociere şi liber schimb cu UE.

Ucraina ar fi putut semna Acordul de liber schimb şi Asociere cu Uniunea Europeană (UE) la sfârşitul lunii noiembrie, dar numai în cazul în care reuşeşte să rezolve problema detenţiei fostului premier Iulia Timoşenko, a declarat luni preşedintele Lituaniei Dalia Grybauskaitė.

"(Ucraina trebuie) să rezolve problema Timoşenko într-un fel sau altul, în cazul în care acest lucru nu se face, nu va fi posibil să se semneze acordul", a declarat preşedintele lituanian la o conferinţă de presă comună cu Secretarul General al Naţiunilor Unite (ONU), Ban Ki -moon.

Grybauskaite a precizat că semnarea Acordului de liber schimb ar deschide un potenţial enorm pentru cooperarea economică şi ar putea promova în mod semnificativ schimburile comerciale între Ucraina şi UE: "După semnarea acestui acord, Ucraina va avea un potenţial enorm în ce priveşte comerţul cu UE şi cooperarea economică imediat după semnare. Astfel, totul este în mâinile liderilor ucraineni".

Motivul condamnării Iuliei Timoşenko

Fostul premier Iulia Timoşenko a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru "abuz de putere" pentru că a semnat un contract pentru achiziţia de gaze naturale cu Gazprom din Rusia fără acordul guvernului ucrainean. Kievul a cerut o reducere a preţurilor la gaze “negociate” în mod cert în favoarea Rusiei, contract pe care guvernul de la Kiev îl consideră abuziv şi oneros.

Conform contractului semnat de Timoşenko în anul 2009 (şi care expiră abia în anul 2019), compania ucraineană de gaze Naftogaz se obligă să achite Rusiei în fiecare an un volum minim de 41.600 de milioane de metri cubi de gaze, chiar dacă cumpără o cantitate mai mică, deoarece contractul conţine clauza "take or pay". Anul trecut, de exemplu, Ucraina a cumpărat de la Gazprom cu aproape 9.000 de milioane de metri cubi mai puţin decât cantitatea minimă din contract, însă Rusia, prevalându-se de clauza “take or pay”, i-a cerut Ucrainei să plătească şi pentru gazele pe care nu le-a cumpărat.

Pe fundalul apropiatului summit de la Vilnius, tensiunile între Moscova şi Kiev s-au amplificat şi mai mult, Rusia atenţionând Ucraina că a întârziat plata unei facturi pentru gaze în valoare de 882 milioane de dolari.

Presiunea Rusiei asupra ţărilor ex-sovietice

Instrumentele de presiune ale Rusiei asupra ţărilor ex-sovietice sunt foarte cunoscute – embargoul economic, provocarea separatismelor, prezenţa trupelor militare, expulzarea migranţilor etc.

Moscova a încercat prin toate mijloacele, de la promisiuni până la ameninţări în stil KGB să oprească aproprierea Ucrainei de UE şi să o convingă să se alăture Uniunii vamale.

Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE la summitul de la sfârşitul lunii noiembrie la Vilnius şi să-l semneze în 2014.