Turcia refuză să sprijine ofensiva NATO împotriva Statului Islamic

Ţara cu a doua armată ca mărime din NATO, Turcia, a refuzat să faciliteze operaţiunea militară organizată de alianţa Occidentală împotriva Statului Islamic.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)
P. P.
14.09.2014

Ţara cu a doua armată ca mărime din NATO, Turcia, a refuzat recent să faciliteze desfăşurarea operaţiunii militare organizate de alianţa Occidentală împotriva Statului Islamic.

Turcia este puterea musulmană situată în vecinătatea conflictelor turbulente din Irak şi Siria, iar aliaţii NATO se aşteptau ca aceasta să adopte o poziţie de conducere în ofensiva lansată împotriva Statului Islamic.

Totuşi, Ankara şi-a anunţat aliaţii că va rămâne tăcută în spatele scenei, alegând să-şi menţină soldaţii în afara operaţiunilor de luptă şi să refuze ca aliaţii din NATO să-i folosească bazele sau teritoriile pentru a lansa atacuri aeriene.

Reticenţa turcă faţă de sprijinirea aliaţilor are cel puţin două justificări oficiale: grupul radical deţine zeci de ostateci turci, inclusiv diplomaţi, iar Turcia ezită să întărească militar minoritatea kurdă, care se confruntă cu Statul Islamic în Irak.

Poziţia Turciei este complicată şi de intenţia sa de a înlătura regimul sirian Bashar Assad care a determinat primirea militanţilor anti-Assad pe teritoriul său - ceea ce ar putea acorda Statului Islamic un spaţiu de operare pe teritoriile turce.

Mai mult, Turcia a refuzat să participe şi la coaliţia formată de Statele Unite cu zece state arabe din Orientului Mijlociu, care este menită să combată Statul Islamic.

Aceste refuzuri au stârnit temerile Occidentului că Turcia tolerează tacit grupul extremist, în ciuda faptului că Ankara a condamnat puternic grupul şi a luat o serie de măsuri pentru a-i limita influenţa pe teritoriile turce.

Statele membre NATO au afirmat în spatele uşilor închise că ar vrea să vadă mai multă acţiune din partea aliatului lor. Acestea ar vrea în principal ca Turcia să-şi îmbunătăţească controlul la graniţă, să oprească fluxul de militanţi care tranzitează Turcia dinspre Europa şi Orientul Mijlociu şi să oprească contrabanda cu ţiţei din Siria care finanţează Statul Islamic. De asemenea, statele alianţei ar putea avea o colaborare mai strânsă cu serviciile de informaţii ale Turciei în legătură cu grupul terorist şi ar dori să folosească baza aeriană Incirlik din sudul Turciei pentru lansarea de atacuri aeriene împotriva grupării teroriste.

Săptămâna trecută, secretarul american de Stat John Kerry şi secretarul Apărării Chuck Hagel s-au deplasat la Ankara, unde s-au întâlnit cu mai mulţi oficiali turci, inclusiv preşedintele Tayyip Erdogan. Cel puţin oficial, cei doi oficiali au eşuat să obţină sprijinul Turciei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor