Sancţiunile Occidentului vor afecta ”brutal” industria petrolieră a Rusiei
alte articole
Sceptice în ceea ce priveşte soliditatea armistiţiului din Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite vor aplica noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, ţintind să blocheze creditele şi tehnologiile vitale pentru stoparea declinului industriei petroliere ruse.
Astfel, potrivit The Telegraph, UE va interzice, începând de sâmbătă, împrumuturile pentru cinci bănci de stat ruse şi trei companii energetice implicate în proiecte ale Rusiei din zona Arctică şi în extrageri de ţiţei de şist din Siberia.
La rândul său, preşedintele american, Barack Obama, a declarat că ţara sa va ”adânci şi lărgi” propriul paletar de măsuri. Acestea ţintesc direct spre industria petrolieră rusă, ameninţând să paralizeze proiectul de 3,2 miliarde de dolari a joint venture-ului Exxon-Rosneft în zona Arctică. Sancţiunile i-ar putea forţa şi pe cei de la BP să-şi amâne planurile pentru dezvoltarea câmpurilor de şist alături de Rosneft în regiunea Volga-Urali.
Între timp, rubla a scăzut până la o cotă record de 37,53 faţă de dolarul american. Indexul MICEX al bursei a scăzut cu 1,3%, însă rămâne mult deasupra nivelurilor prevăzute la începutul acestui an, sugerând că investitorii încep să vadă fiecare val de sancţiuni drept un teatru politic.
”Asta a început să semene cu un ritual”, a declarat Christopher Granville, din partea Trusted Sources. ”Birocraţii din UE au pierdut atât de mult timp până au furnizat lista de sancţiuni încât toată această dispută a intrat ” într-o nouă etapă", a mai precizat expertul.
Occidentul "a trecut deja Rubiconul" în luna iulie când a tăiat finanţarea externă pentru companii energetice importante de energie şi bănci. "Pieţele de credit sunt deja închise, astfel încât noi sancţiuni nu vor mai avea cine ştie ce efect", a adăugat Granville.
Pe de altă parte, Tim Ash, din partea Standard Bank, susţine că ameninţarea de care trebuie să se teamă Rusia în viitorul apropiat este scăderea preţului petroluui. Deja din iunie până acum preţul petrolului a scăzut cu aproximativ 20 de dolari pe baril iar pentru fiecare dolar în minus la preţul petrolului Rusia pierde 2,8 miliarde de dolari din încasările la bugetul de stat. În prezent, ţiţeiul a atins cea mai mică cotă din ultimii doi ani, 96,72 de dolari, iar Ash consideră că dacă preţul scade sub 80 de dolari, ruşii se vor regăsi cu adevărat într-o situatie dificilă, această problemă fiind mai stringentă decât sancţiunile UE şi SUA.
Revenind la sancţiuni, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că acestea vor fi retrase ”total sau parţial” doar dacă Rusia îşi retrage forţele militare din Ucraina. Un armistiţiul în sine nu este îndeajuns, susţin oficialii UE, insistând că Rusia trebuie să renunţe la dezvoltarea ”conflictului îngheţat” în regiunile controlate de rebeli. Potrivit oficialilor NATO, pe teritoriul ucrainean sunt în continuare aproximativ 1.000 de soldaţi ruşi.
Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat că nu este deloc limpede dacă Rusia este sau nu determinată să respecte toate clauzele armistiţiului. ”Dacă există cu adevărat o conformare credibilă, vom fi primii care ridică noile sancţiuni”, a declarat Merkel.
La rândul lor, ruşii au avertizat că vor riposta la măsurile UE şi SUA, ameninţând cu sancţiuni împotriva importurilor de haine şi maşini second-hand, dar s-a oprit înainte să restricţioneze spaţiul aerian rus pentru liniile aeriene europene.
Premierul rus, Dmitri Medvedev, a avertizat că vor exista represalii ”asimetrice”. Este neclar dacă diminuarea cu 25% a cantităţilor de gaze furnizate Poloniei în această săptămână şi cu 5% a cantităţilor de gaze livrate României sunt printre primele măsuri de acest fel.
”Rusia testează terenul pentru a vedea reacţia”, a declarat profesorul Alan Riley de la City University, adăugând că majoritatea statelor europene au folosit ultimele luni pentru a se asigura împotriva posibilelor întreruperi de gaze în timp ce iarna se apropie, profitând de gazul natural lichefiat care a saturat piaţa asiatică. ”Toată lumea şi-a umplut rezervoarele de gaze până la maxim”, a declarat Riley.
Pachetul de sancţiuni şi strategia lui Putin
Noile măsuri ale interzic finanţări pe termen mai lung de 30 de zile pentru Sberbank, VTB şi alte trei bănci de stat, cât şi pentru companiile energetice Rosneft, Gazpromneft şi Transneft. De asemenea, companiilor europene li se interzice să participe alături de ruşi în proiectele de explorare şi producţie atât a resurselor off-shore şi me cât şi în vastul bazin de ţiţei de şist al Rusiei, în condiţiile în care companiile ruse au forat de mai mulţi ani cu tehnologia şi know-how-ul modern al Statelor Unite pentru a-şi reduce semnificativ costurile.
Sancţiunile nu au mari efecte asupra producţiei, dar complică foarte mult eforturile Rusiei de a exploata în următorii cinci până la zece ani noi câmpuri petrolifere şi gazifere în regiunile dificile, iar rezervele mai vechi încep să se epuizeze.
Restricţionarea accesului la finanţări externe se poate dovedi dureroasă pe termen mediu. Rosneft a cerut o linie de credit de la stat de 40 de miliarde de dolari menită să acopere nevoile de investiţii şi o refinanţare de 29 de miliarde de dolari în datorii până la sfârşitul anului următor.
Preşedintele Vladimir Putin s-a îndreptat spre China într-o încercare de a resuscita economia rusă, semnând un acord de 400 de miliarde de dolari pentru o conductă de gaze în mai şi deschizând câmpurile petrolifere ale Rusiei pentru investitorii chinezi. Totuşi, China nu poate acoperi oferi Rusiei tehnlogia pe care i-o oferă Vestul şi este un negociator nemilos în afacerile cu petrol şi gaz.
”Putin are nevoie de China pentru discursul său politic din Rusia, dar reprezentanţii mediului de afaceri ştiu că Rusia are puţine alternative la Occident”, a declarat Ian Bond, din cadrul Centrului pentru Reformă Europeană.
