Tradiţii şi superstiţii din lume legate de Revelion şi Anul Nou

Revelion
Revelion (Facebook)

În întreaga lume există superstiţii legate de Anul Nou. Este momentul în care bogăţia spirituală a fiecărui popor se manifestă prin spectacole, parade, costumaţii, iar tradiţiile se bazează pe credinţe care s-au păstrat de sute de ani.

În Danemarca, tradiţia de bază este spartul farfuriilor. Cu cât mai multe cioburi se găsesc la uşa lor, cu atât sunt mai fericiţi danezii. În timpul anului ei păstrează vasele uzate pentru ca în noaptea dintre ani să le spargă la uşile prietenilor. Mai multe cioburi înseamnă mai mulţi prieteni, de unde şi dorinţa lor de a-şi găsi curtea sau holul plin de farfurii şi căni sparte. Tot danezii intră în noul an sărind de pe scaun la miezul nopţii. Săritura are rolul de a alunga spiritele rele şi de a le aduce noroc.

O pasiune pentru aruncat şi spart o au şi italienii din Napoli, care în noaptea de Revelion aruncă pe geam obiecte vechi, simboluri ale anului tocmai încheiat. Astfel, obiecte de mobilier, haine sau farfurii ajung în stradă, spre disperarea serviciilor de salubrizare şi a trecătorilor neatenţi. În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

În multe locuri din întreaga lume, se aprind focuri pentru a sărbători sosirea Anului Nou. În Brazilia, pe bulevardul Paulista sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii. Într-o astfel de sărbătoare, focurile de artificii sunt vestitoarele noului an.

În Ecuador sau Peru, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (munecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă.

În Olanda, la trecerea în noul an, pe străzi se ard brazii de Crăciun şi se lansează artificii, pentru a se alunga spiritele rele ale vechiului an. În Olanda, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.

În Filipine se spune că aruncarea monezilor la miezul nopţii semnifică creşterea veniturilor.

În Marea Britanie, toţi stau cu ochii pe uşă. De Anul Nou, prima persoană care intră în casă trebuie să fie bărbat, deoarece se spune că aduce noroc. Primii-veniţi aduc de obicei mici daruri simbolice; ca pâine, cărbune, sare, acestea fiind simboluri ale vieţii. Dacă însă intră în casă prima dată o femeie, o persoană blondă sau roşcată, acest lucru înseamnă ghinion în anul care a început.

În Spania există tradiţia de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă. De asemenea, noaptea de Anul Nou este ocazia, pentru mirese, să-şi strecoare verigheta în cupa de şampanie şi să ciocnească.

În Portugalia există, de asemenea, obiceiul ca la miezul nopţii să se mănânce fructe, numai că boabele de strugurii au fost înlocuite cu smochine, fiecare dintre cele 12 fructe însemnând câte o dorinţă.

Ruşii obişnuiesc, la miezul nopţii, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. Tot atunci ciocnesc şi paharele de şampanie.

De peste 100 de ani a fost păstrată tradiţia de a se arunca o minge în Times Square, New York. Este cel mai cunoscut obicei de a arunca „ceva” la miezul nopţii de Revelion. În întreaga Americă, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, ca şi în Canada. Toată lumea sărbătoreşte intrarea în Noul An la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic şi cu măşti (conform tradiţiei oaspeţii trebuie să îşi dea jos măştile la miezul nopţii). Tot la miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas ''Happy New Year!''

În Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca „choucroute” (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea dintre ani, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională la greci în această perioadă este "vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă de argint sau de aur. Cine găseşte moneda, va avea noroc în anul respectiv.

În ajunul Anului Nou, australienii merg la picnic pe plajă. Se organizează petreceri, iar la miezul nopţii se face mult zgomot, cu fluiere, claxoane de maşini.

Pentru japonezi, Anul Nou ("Oshogatsu") este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi sake (băutură tradiţională) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an. Această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor.

Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este lună nouă - "Yuan Tan". El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

În întreaga lume, cea mai populară băutură de Revelion este şampania. Peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast.