Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în diverse ţări din lume

Există un lucru pe care îl au în comun milioane de oameni din întreaga lume – an de an sărbătoresc Crăciunul. Însă modul în care o fac diferă, la fel ca şi tradiţiile şi obiceiurile, cât şi personajele în jurul cărora se conturează această sărbătoare.
A. D.
20.12.2014

Există un lucru pe care îl au în comun milioane de oameni din întreaga lume – an de an sărbătoresc Crăciunul. Însă modul în care o fac diferă, la fel ca şi tradiţiile şi obiceiurile, cât şi personajele în jurul cărora se conturează această sărbătoare.

Iată câteva obiceiuri mai bizare practicate de Crăciun în diverse părţi ale lumii:

1. În Portugalia, familiile pun pe masa de Crăciun câteva tacâmuri în plus, astfel încât spiritele celor morţi din familie să li se alăture.

2. În ţările Alpine, nu ţi-ai dori să fii pe lista celor care nu au fost cuminţi. Dacă la noi Moş Crăciun nu-ţi va mai lasa nimic sub brad, în ţări ca Austria, Bavaria, Ungaria, Slovenia, Krampus, un soi de frate rău al Moşului, te va alerga toată noaptea să te pedepsească.

Conform tradiţiei, tinerii se costumează în Krampus în primele două săptămâni ale lunii decembrie, în special în seara de 5 decembrie, şi bat străzile speriind copiii cu lanţuri şi clopote ruginite. În unele zone rurale, Krampus are un mănunchi de nuiele cu care loveşte trecătorii, în special pe tinerele fete. Costumul de Krampus constă într-o mască de lemn, coarne şi o piele de oaie. Tinerii de la sate se întrec în a crea cea mai îngrozitoare mască de Krampus în fiecare an.

3. În Catalonia, în fiecare an se alege un Buştean de Crăciun (Tio de Nadal), cunoscut popular drept "Caga tio" - "buşteanul care defechează". Astfel că în fiecare an, catalanii aleg un buştean, îl golesc pe dinăuntru, îi ornează cu patru picioruşe din lemn şi la unul dintre căpete desenează o feţişoară zîmbitoare, cu o căciuliţă roşie făcută dintr-un ciorap şi începând cu data de 8 decembrie îl „hrănesc” în fiecare zi cu câte o mică bomboană sau ciocolată, învelindu-l cu o păturică, pentru a nu-i fi frig noaptea.

În seara sau în ziua de Crăciun, buşteanul este pus cu un capăt în şemineu şi i se cere să scoată bomboanele pe partea cealaltă. Pentru a fi convins să elimine dulciurile pe care le-a mâncat, buşteanul este bătut cu un băţ, în timp ce se intonează cântece specifice pentru Tio de Nadal. Dulciurile "înghiţite" de buştean sunt un simbol al darurilor aduse de cei trei magi la naşterea lui Isus. Ultimul lucru care iese din buştean este un hering sărat sau o căpăţână de usturoi ori o ceapă.

4. În Norvegia măturile sunt ascunse, pentru că legenda spune că în noaptea de Crăciun ies la iveală tot felul de vrăjitoare şi spirite malefice, care caută mături pe care să zboare.

5. În Germania, găsim un ornament ciudat în bradul de Crăciun – castravetele murat.

Povestea arată că atunci când familiile germane îşi decorau pomii de Crăciun, ultimul ornament ce trebuia atârnat în brad era castravetele murat de Crăciun – de obicei, era un ornament din sticlă, transmis din generaţie în generaţie. Acesta este ascuns într-un loc de unde nu se poate vedea foarte uşor. Primul copil care găseşte murătura în dimineaţa de Crăciun va primi un cadou special şi va avea mult noroc în noul an.

6. În Cehia, fetele nemăritate apelează la o metodă de ghicit tradiţională, despre care cred că le va arată dacă se mărită sau nu în anul ce va urma. Ele stau cu spatele la uşă şi aruncă un pantof peste umăr. Dacă acesta cade cu vârful spre uşă înseamnă măritiş. Dacă dimpotrivă, cade cu călcâiul spre uşă, urmează încă un an de singurătate. Tradiţia are loc în ajunul Crăciunului.

7. În Ţara Galilor, Mari Lwyd (iapa gri) este un obicei precreştin, foarte asemănător cu capra de la noi. Mari Lwyd este confecţionată dintr-un craniu de cal ataşat la un băţ şi acoperit cu un cearşaf, sub care se ascunde mânuitorul iepei. În forma sa cea mai pură, tradiţia presupune sosirea calului şi a însoţitorilor săi în faţa casei, unde se cântă. Apoi urmează o "bătaie" în zicale, deseori insultătoare, între cei aflaţi înăuntru şi grupul cu iapa de la poartă, bătaie verbală purtată în rime. Confruntarea rimată durează atât timp cât îi ţine inspiraţia pe consătenii din cele două grupuri. De obicei sceneta se sfârşeşte în barul cel mai apropiat.

8. În Japonia, doamnele nu trebuie să petreacă zeci de ore în bucătărie gătind nenumărate feluri de mâncare pentru masa de Crăciun. Pentru mulţi japonezi masa tradiţională de Crăciun se rezumă la o masă la Kentucky Fried Chicken (KFC).

Franciza fast-food a promovat puiul prăjit ca fiind mâncarea tradiţională de Crăciun, aşa că japonezii respectă toate tradiţiile.

Tot în Japonia nu se acceptă expedierea de felicitări roşii de Crăciun, deoarece anunţurile funerare sunt de obicei imprimate în roşu. Felicitările de Crăciun sunt albe, culoarea reprezentând zăpada şi puritatea.

9. În Caracas, Venezuela, mersul la biserică se face într-un mod foarte bizar. Pe role! În perioada dintre 16 şi 24 decembrie, străzile sunt blocate pentru maşini până la 8 dimineaţa şi copiii, în noaptea de dinainte, leagă un capăt de sfoară de degetul mare şi lasă celălalt capăt să atârne pe fereastră. Astfel, când trec patinatorii dis de dimineaţă, le dau un impuls şi celorlalţi.

10. În Ucraina pomul de Crăciun este decorat cu tot felul de ornamente, printre care şi unul mai atipic. Un păianjen artificial şi o pânză, sunt bine ascunse în brad, iar cel ce le găseşte se spune că va avea noroc. Legenda spune că o văduvă sărmană nu şi-a putut permite decoraţii costisitoare. S-a trezit în schimb dimineaţa că bradul fusese frumos împodobit cu pânza unui păianjen. Când soarele dimineţii a strălucit pe ele, acestea s-au transformat în aur şi argint.

11. În Marea Britanie budinca este foarte importantă printre tradiţiile de Crăciun. În timpul procesului de preparare există o tradiţie conform căreia trebuie să vă puneţi o dorinţă în timp ce amestecaţi ingredientele, dar numai în sensul acelor de ceasornic – numai aşa dorinţele vor deveni realitate.

Poate ni se par bizare aceste tradiţii ale altor popoare, dar gândiţi-vă cum ar vedea ei obiceiurile de pe la noi: mersul cu capra, ignatul - tăierea porcului, pluguşorul, sorcovitul etc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor