Dalai Lama pune capăt unei tradiţii ce datează de secole

Cel de-al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a declarat duminică, într-un interviu pentru publicaţia germană Welt am Sonntag, că intenţionează să fie ultimul lider spiritual tibetan şi să pună capăt unei tradiţii vechi de cinci secole.

După ce în urmă cu puţin timp declarase că "instituţia" Dalai Lama şi-a îndeplinit menirea", Tenzin Gyatso, liderul spiritual tibetan în exil, a explicat în termeni fără echivoc că tradiţia existenţei unui Dalai Lama va lua sfârşit:

"Am avut Dalai Lama timp de aprope cinci secole. Cel de-al 14-lea Dalai Lama, este acum foarte popular. Haideţi să încheiem cu un Dalai Lama popular. Dacă îmi va urma un Dalai Lama "slab", va fi o ruşine pentru (instituţia) Dalai Lama", a adăugat liderul spiritual, râzând.

Regimul comunist chinez a inventat propriul său Dalai Lama, aşa cum a inventat o Biserică Catolică Patriotică (numită de Beijing).

Liderul spiritual şi politic al Tibetului, care a trebuit să fugă din ţara sa în urma invaziei chineze, face frecvent turneuri în Occident. Dalai Lama nici măcar nu cere independenţa totală, ci doar autonomia reală - posibilitatea de a păstra cultura şi tradiţiile milenare.

În 2011, Dalai Lama a fost răsplătit cu premiul Nobel pentru pace.

Tibetul, zonă cu tradiţii spirituale milenare, a fost anexat Chinei în 1951. În 1950, dictatorul comunist al Chinei, Mao Zedong a invadat Xinjiang, iar în 1951, a invadat Tibetul, dublând astfel teritoriul Republicii Populare Chineze, prin anexarea unor zone cu mare importanţă strategică şi bogate în minereuri.

Mao a impus "reforme democratice" în întregul Tibet, confiscând proprietăţile şi supunând mii de oameni la "sesiuni de luptă de clasă". Unele dintre ele includeau şedinţe de tortură şi omoruri în public.

De-a lungul deceniilor de ocupaţie chineză, peste un milion de tibetani au murit în cadrul genocidului organizat de regimul comunist şi mai mult de 6.000 de mănăstiri au fost jefuite şi rase de pe faţa pământului pe măsură ce China a distrus sistematic civilizaţia budistă antică. În 1959, Dalai Lama, pe atunci în vârstă de 24 de ani, a fugit de teroarea comunistă în India, împreună cu mii de refugiaţi tibetani.

În timp ce propaganda comunistă pretinde că Partidul a „eliberat” în 1950 regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale, realitatea arată întru-un cu totul alt mod. Tibetani şi grupurile de apărare a drepturilor omului acuză China de abuzuri grave în regiune. Mai mult, în ultimii trei ani peste 120 de tibetani şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica represivă a PCC. Tibetanii sunt victimele unei campanii brutale de represiune a culturii, religiei, limbii şi mediului acestora, iar Beijing-ul a implementat măsurile de securitate intruzive în timp ce valuri peste valuri de chinezi etnici Han au fost trimişi în cele două regiuni.

În prezent, pe numele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, a fostului premier Li Peng şi altor trei foşti lideri ai Partidului Comunist Chinez au fost emise mandate internaţionale de arestare, pentru genocid, tortură şi crime împotriva umanităţii în Tibet. Pe lângă crimele împotriva tibetanilor, Jiang Zemin este cunoscut şi pentru orchestrarea genocidului împotriva practicanţilor Falun Gong, o practică spirituală străveche, ce îşi propune să reînvie valorile morale şi tradiţiile spirituale milenare ale poporului chinez.

În ceea ce-l priveşte pe Dalai Lama, China este cunoscută pentru agresivitatea cu care presează terţii pentru a-l ostraciza pe liderul spiritual tibetan. În 2012 Beijingul a sistat relaţiile diplomatice la nivel înalt cu Anglia, timp de aproape un an, după ce premierul britanic, David Cameron s-a întâlnit cu Dalai Lama, iar în 2014, China a condamnat întâlnirea lui Obama cu liderul spiritual, considerand-o drept „o interferenţă serioasă în politica internă a Chinei".