The Guardian: Cum o companie obscură apărută din neant a influenţat greşit răspunsul lumii medicale la pandemie

Surgisphere, ai cărei angajaţi par să includă un scriitor de romane de ficţiune şi un fotomodel pentru adulţi, a furnizat o bază de date care s-a aflat în spatele unor studii - acum dovedite problematice - referitoare la hidroxiclorochină, apărute în prestigioasele reviste medicale Lancet şi New England Journal of Medicine, dezvăluie o anchetă The Guardian.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi o serie de guverne şi-au schimbat politica şi tratamentele împotriva Covid-19, boala generată de virusul Wuhan, pe baza datelor eronate asigurate de o companie americană de analiză medicală complet necunoscută.

Noul scandal pune în discuţie integritatea unor studii "cheie" publicate în unele dintre cele mai prestigioase reviste medicale - şi îl exonerează pe Donald Trump, preşedintele american care a luat personal medicamentul, dar care a fost ridiculizat de comunitatea ştiinţifică internaţională pentru faptul că a susţinut tratamentul.

O investigaţie a publicaţiei The Guardian a dezvăluit că mica firmă americană Surgisphere, ai cărei câţiva angajaţi par să includă un scriitor de romane ştiinţifico-fantastice şi un fotomodel pentru adulţi, a furnizat date pentru studii multiple despre Covid-19, dar până în prezent nu a reuşit să explice în mod adecvat datele sau metodologia folosită.

Datele pe care susţine că le-a obţinut în mod legitim de la peste o mie de spitale din întreaga lume au stat la baza articolelor ştiinţifice care au generat schimbări masive în politicile internaţionale de tratament al Covid-19.

De asemenea, studiile au stat la baza deciziei OMS şi a institutelor de cercetare din întreaga lume de a opri testele de vindecare a COVID-19 folosind medicamentul hidroxiclorochină. Miercuri, OMS a anunţat că acele procese vor fi reluate acum - deşi, dezastrul lăsat în urmă de pandemie a avut deja loc.

Două dintre principalele reviste medicale din lume - Lancet şi New England Journal of Medicine - au publicat studii bazate pe datele Surgisphere. Studiile l-au citat drept co-autor pe directorul executiv al firmei, Sapan Desai.

Marţi, după ce a fost abordată de The Guardian, publicaţia The Lancet a publicat o „notificare de îngrijorare” cu privire la studiul publicat anterior, menţionând că ceva nu este în regulă cu studiul. New England Journal of Medicine a emis, de asemenea, o notificare similară.

Un audit independent al provenienţei şi validităţii datelor Surgisphere a fost solicitat acum de autorii neafiliaţi Surgisphere din cauza „îngrijorărilor generate de fiabilitatea bazei de date”.

Ancheta The Guardian a constatat:

O căutare a materialelor disponibile public sugerează că mai mulţi dintre angajaţii Surgisphere au puţină experienţă ştiinţifică sau deloc. Un angajat ca redactor ştiinţific pare a fi autor de romane de ficţiune şi artist. Un alt angajat listat ca director de marketing este un fotomodel şi gazdă la evenimente.

Pagina companiei pe Linkedin are mai puţin de 100 de urmăritori, iar săptămâna trecută a listat doar şase angajaţi. Numărul a fost schimbat la trei angajaţi, începând de miercuri.

Deşi Surgisphere susţine că administrează una dintre cele mai mari şi mai rapide baze de date de spitale din lume, aproape că nu are vreo prezenţă online. Contul său de Twitter are mai puţin de 170 de urmăritori, fără postări între octombrie 2017 şi martie 2020.

Până luni, pagina de contact a siteului Surgisphere era un şablon standard wordpress pentru un site web de monede virtuale, ridicând întrebări despre modul în care spitalele ar fi putut contacta compania pentru a trimite date bazei sale de date.

Fondatorul companiei, Desai, a fost pârât în trei procese de malpraxis medical, fără legătură cu baza de date Surgisphere. Într-un interviu cu acesta, Desai a calificat plângerile drept „nefondate”.

În 2008, Desai a lansat o campanie de finanţare participativă pe site-ul web Indiegogo, care promova un „dispozitiv de îmbunătăţire umană de generaţie viitoare, care vă poate ajuta să obţineţi ceea ce nu aţi crezut că este posibil”. Aparatul nu a ajuns niciodată pe piaţă.

Pagina Wikipedia a lui Desai a fost ştearsă în urma întrebărilor despre Surgisphere, fiind lansată pentru prima dată în 2010.

Deşi, pe baza studiului din Lancet, OMS înfierase folosirea hidroxiclorochinei ca tratament împotriva COVID-19, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, OMS a anunţat că va relua procesul global de testare cu hidroxiclorochină, după ce comitetul său de monitorizare a siguranţei datelor a constatat că nu există un risc crescut de deces pentru pacienţii cu Covid19.

Incertitudini asupra studiului Lancet

Întrebările legate de Surgisphere s-au intensificat în comunitatea medicală în ultimele săptămâni.

Potrivit The Guardian, la 22 mai, TheLancet a publicat un studiu major, revizuit de colegi, care a susţinut că medicamentul antimalaric hidroxiclorochină, promovat intens de Donald Trump, a fost asociat cu o rată a mortalităţii mai mare la pacienţii cu Covid-19 şi cei cu probleme cardiace crescute.

Trump, spre disperarea comunităţii ştiinţifice, a apreciat public hidroxiclorochina ca un „medicament minunat”, în ciuda lipsei de dovezi privind eficacitatea sa în tratarea Covid-19.

Studiul Lancet, la care Desai era listat ca unul dintre coautori, a susţinut că a analizat datele Surgisphere colectate de la aproape 96.000 de pacienţi cu Covid-19, presupus luate din bazele de date de la 671 de spitale - dintr-un total de 1.200 de spitale din întreaga lume, care au primit hidroxiclorochină ca unic tratament, sau în combinaţie cu antibiotice.

Rezultatele negative ale studiului au determinat OMS să oprească testarea hidroxiclorochinei ca potenţial tratament pentru COVID-19.

Surgisphere „a ieşit de nicăieri”

Una dintre întrebările care a afectat cel mai mult comunitatea ştiinţifică este modul în care Surgisphere, înfiinţată de Desai în 2008 ca firmă de educaţie medicală care a publicat manuale, a devenit proprietarul unei baze de date internaţionale majore. Această bază de date, deşi fusese anunţată de Surgisphere recent, are acces la datele de la 96.000 de pacienţi din 1.200 de spitale din întreaga lume.

Când a fost contactat de Guardian, Desai a spus că firma sa angajează doar 11 persoane. Angajaţii enumeraţi pe Linkedin au fost înregistraţi pe site ca fiind angajaţi de Surgisphere în urmă cu doar două luni. Mai mulţi nu par să aibă o educaţie ştiinţifică sau statistică, dar menţionează expertiză în strategie, redactare, leadership şi achiziţie.

Dr. James Todaro, citat de Guardian, care conduce MedicineUncensored, un site web care publică rezultatele studiilor hidroxiclorochinei, a spus: „Surgisphere a apărut de nicăieri dar a efectuat, probabil, cel mai influent studiu global în această pandemie în câteva săptămâni”.

„Nu are sens”, a spus el. „Ar fi nevoie de mult mai mulţi cercetători decât susţine - pentru acest studiu”.

Desai a declarat pentru The Guardian: „Surgisphere este prezentă din 2008. Serviciile noastre de analiză a datelor de asistenţă medicală au început cam în aceeaşi perioadă şi au continuat să crească din acel moment. Folosim mult inteligenţa artificială şi machine learning pentru a automatiza acest proces pe cât posibil, fiind singurul mod în care această sarcină este posibilă”.

Nu este clar modul în care compania a fost în măsură să colecteze date de la atâtea spitale din lume, inclusiv de la cele cu tehnologie limitată şi să împace diferite limbi şi sisteme de codare, rămânând în acelaşi timp în cadrul regulilor de reglementare, protecţie a datelor şi etice ale fiecărei ţări.

O examinare a istoriei lui Desai a constatat că medicul - chirurg vascular - a fost pârât în trei procese de malpraxis medical din SUA, două dintre ele depuse în noiembrie 2019. Într-un un proces intentat de pacientul Joseph Vitagliano, acesta l-a acuzat pe Desai şi Spitalul Comunitar Nord-Vest din Illinois, unde acesta a lucrat până de curând, de „neglijenţă”, care a cauzat vătămare permanentă după operaţie.

Pagina de Wikipedia a medicului, acum ştearsă de Desai, susţinea că el deţine un doctorat în drept şi un doctorat în anatomie şi biologie celulară, precum şi calificări medicale.

Într-o biografie a lui Desai aflată pe o broşură destinată unei conferinţe medicale internaţionale se menţionează că a deţinut mai multe roluri de conducere ca medic în practica clinică şi este "certificat cu centură neagră în metodologia Six Sigma" - un set de tehnici pentru îmbunatăţirea procesării şi strategie de business.