The Globe and Mail: Marea greşeală a Gabriel Resources în România, abordarea lacomă

Publicaţia canadiană The Globe and Mail scrie că viitorul proiectului Roşia Montană, care se decide la începutul lunii noiembrie, stă în mâinile unor politicieni şi nu a unor ingineri sau finanţatori.

Publicaţia evidenţiază greşelile pe care compania canadiană le-a făcut în abordarea acestui proiect din care, spun jurnaliştii, alte companii miniere din Canada ar avea multe de învăţat.

The Globe and Mail cataloghează proiectul Roşia Montană drept cel mai mare proiect minier de extragere a aurului, dar şi cel mai sensibil din punct de vedere politic.

Votul guvernului român privind continuarea proiectului poate fi pro sau contra, însă preţul acţiunilor nu este în favoarea companiei canadiene. Valoarea acţiunilor Gabriel Resources a scăzut luna trecută de la 1,47 de dolari canadieni la 41 de cenţi, când premierul Victor Ponta a spus că parlamentul va respinge, cel mai probabil, continuarea proiectului de minerit. Atunci, compania din Toronto a reacţionat cu o ameninţare la adresa României, spunând că va da în judecată guvernul român şi va cere despăgubiri de 4 miliarde de dolari americani dacă proiectul va fi oprit.

Astfel, The Globe and Mail subliniază că viitorul Roşiei Montane stă în mâinile unor politicieni şi nu a unor ingineri şi finanţatori.

Publicaţia canadiană mai scrie că Gabriel Resources creionează foarte bine mediul canadian de minerit, care domină această industrie. Aproape jumătate dintre cele mai mari companii din domeniu sunt canadiene. Acestea sunt excepţionale privind ingineria şi finanţarea şi uneori sunt capabile să creeze o valoarea impresionantă, însă de multe ori îşi iau riscuri enorme. Acestea creează zeci de mii de locuri de muncă şi au transformat bursa de la Toronto în cea mai mare bursă minieră din lume.

Jurnaliştii scriu că firmele canadiene de minerit sunt predispuse unor gafe uriaşe, precum cheltuirea unor sume absurde pentru depozitarea aurului în zone unde nu ai vrea să-ţi petreci luna de miere, investitorii suferind apoi pierderi uriaşe. Uneori, acestea se fac vinovate de dezastre de mediu, deşi nu atât de periculoase ca în vremurile vechi, şi de satisfacerea investitorilor în detrimentul altor acţionari, precum comunităţile locale.

Marea greşeală a Gabriel Resources în România, scrie The Globe and Mail, este abordarea lacomă. În anii 1990, obiectivul companiei a fost să facă bani mulţi într-un timp scurt prin construirea unei mine monstru cu patru cariere. Planul urmărea să arunce în aer două zone montane, să evacueze 2.000 de localnici şi să umple o vale întreagă cu resturi de rocă şi cianură. Întins pe o suprafaţă de aproape 300 de hectare, aşa-numitul lac de decantare s-ar adânci de la 70 de metri, iniţial, la 180 de metri şi ar depozita 215 de tone de deşeuri.

Ideea era să se maximizeze valoarea netă a proiectului, care ar îmbogăţi acţionarii, majoritatea străini, în timp ce statul român ar obţine 19,3% din proiect.

O altă greşeală a Gabriel Resources a fost şi încăpăţânarea în faţa activiştilor din grupurile pentru protejarea mediului care, de-a lungul anilor, s-au opus mărimii minei şi a folosirii cianurii. Compania canadiană ar fi putut reface proiectul la o scară mai mică, lucru care ar fi provocat o creştere lentă, dar sigură, a locurilor de muncă, susţin jurnaliştii canadieni.

Promoterul mineritului, Stephen Roman, fiul magnatului mineritului de uraniu, Stephen B. Roman, a spus în 2010 că Gabriel Resources e obsedată de mărime.

„Tot ce văd sunt dolarii”, a spus el. „Ar fi trebui să înceapă cu o operaţiune mică şi apoi să o mărească pe măsură ce câştigau încrederea localnicilor”, a continuat Roman.

Cea mai recentă greşeală din partea companiei canadiene a fost ameninţarea din partea lui Jonathan Henry, CEO-ul Gabriel Resources, după ce Victor Ponta a spus că proiectul va fi oprit.

„Cazul nostru este foarte puternic şi îl vom face public încât efortul României de a atrage investiţii străine va avea enorm de suferit”, a spus Henry într-un interviu acordat pe 9 septembrie publicaţiei The Globe and Mail.

De atunci, străzile din Bucureşti s-au umplut de proteste anti-Grabriel Resources, însoţite parţial de proteste mai mici pro-Gabriel Resources în Roşia Montană.

Potrivit publicaţiei canadiene, Parlamentul român ar putea totuşi aproba proiectul luna viitoare, luând în calcul nevoia disperată de venit într-o economie afectată puternic de recesiune. Însă există şi o şansă destul de mare ca regiunea să rămână aşa cum este, „un peisaj plin de văi şi munţi, cu oraşe vechi şi turle ale bisericilor ortodoxe, unde locurile de muncă sunt atât de rare precum vampirii moderni”.

Dacă se va întâmpla asta, Gabriel Resources poartă vina în mod egal cu politicienii români consideraţi capricioşi, susţin jurnaliştii canadieni. Companiile miniere canadiene sunt cele mai de succes din lume, însă unele dintre acestea mai au multe de învăţat, este concluzia articolului din The Globe and Mail.