Legăturile cu extrema dreaptă şi stângă ale lui Putin şi marşul spre colapsul Uniunii Europene

Departamentul de relaţii externe al Rusiei a dezvoltat în ultimii ani relaţii tot mai strânse cu partidele extremiste din Europa, precum Jobbik şi Frontul Naţional Francez, ce ar urma să fie folosite în lansarea unui proces de destrămare a Uniunii Europene, a notat expertul politic american, Michel Orenstein, conform Foreign Affairs.

Acţiunile lui Putin nu sunt deloc ideologice, susţine autorul, ci vrea doar să captureze teritoriile pe care le consideră ale sale. Cu privire la Uniunea Europeană, Putin speră că prin susţinerea partidelor extremiste poate provoca destabilizarea inimicilor săi, iar asta ar putea duce mai departe la destabilizarea şi colapsul Uniunii Europene.

”Preşedintele rus Vladimir Putin a motivat invadarea Crimeei prin necesitatea de a opri ajungerea aşa-zişilor nazişti din Ucraina la putere, ar putea părea surprinzător faptul că regimul său se apropie treptat de partidele de extremă dreapta din Europa”, a subliniat asociatul Centrului pentru Studii Europene şi al Centrului Davis pentru Studii Ruse şi Eurasiatice din partea Universităţii Harvard.

Printre aceste partide am putea oferi mai multe exemple clare. În zona estică a Europei, partidul extremist ungar, Jobbik, este de ceva timp sub aripa lui Putin.

Jobbik este al treilea partid din ţară, foloseşte o retorică anti-semită, se arată îngrijorat că Ungaria va fi ”colonizată„ cu evrei iar unii dintre susţinătorii acestuia se îmbracă asemănător naziştilor. În plus, liderul Jobbik, Gavor Vona, a fost invitat în luna mai 2014 să ţină un discurs în Moscova alături de ideologul marxist al Kremlinului, Alexander Dughin. Prezenţa liderului Jobbik la Moscova a fost prezentată ca ”o reuşită importantă” ceea ce sugerează că liderii ruşi îi vede pe membrii partidului extremist drept parteneri.

Totuşi, faptul că partidul Jobbik îşi primeşte plata în ruble nu este chiar o veste nouă. De asemenea, retorica partidului a continuat să critice de-a lungul timpului legăturile Ungariei cu Uniunea Europeană cât şi UE per ansamblu. În plus, membrii partidului au văzut referendumul din Crimeea ca pe ”un exemplu drept de urmat”.

O asemenea declaraţie ”este un cuvânt periculos într-o ţară care are un număr mare de etnici în România şi Slovacia”, a adăugat Orenstein.

Prezenţa membrilor Jobbik la protestele organizate de Consiliul Naţional Secuiesc din România cât şi discursul separatist al europarlamentarului român Lazslo Tokes, care a asemănat secuii din România cu tătarii din Crimeea, poate dovedi prezenţa mişcărilor radicale de pe teritoriul României.

Kremlinul şi-a mai întărit şi legăturile cu Frontul Naţional al Franţei, a cărui lider, Marine Le Pen, a vizitat Rusia de mai multe ori pentru întâlnirile cu adjunctul premierului rus Dmitri Rogozin şi liderul Dumei de Stat Serghey Narişkin.

Următorul pe lista partidelor din Europa ce se pot baza pe susţinerea lui Putin este, de exemplu, partidul fascist grec, Apus Auriu. Membrii săi folosesc simboluri fasciste la adunările lor, pun accentul pe importanţa conflictelor de stradă iar în timpul întâlnirilor cântă versiunea greacă a imnului nazist. Liderii partidului n-au negat niciodată legăturile pe care le au cu radicalii ruşi.

Partidul Attack, de extremă dreapta din Bulgaria, are de asemenea legături apropiate cu ambasada Rusiei. Informaţiile conform cărora Rusia finanţează acest partid s-au vehiculat timp îndelungat. Partidul Atac chiar a insistat cu fervoare să-şi prezinte aprobarea faţă de rezultatul referendumului din Crimeea şi de anexarea peninsulei la Rusia.

De asemenea, liderul partidului extremist şi euro-sceptic UKIP, Nigel Farage, a mărturisit că Vladimir Putin este liderul mondial pe care îl admiră cel mai mult şi că i-a plăcut felul în care acesta a gestionat criza din Siria. UKIP a mai anunţat că ia în calcul o retragere treptată a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Partidele Jobbik şi Attack şi-au trimis observatori să asiste desfăşurarea referendumului din Crimeea. Acelaşi lucru l-au făcut şi partidul austriac ”Folk”, partidul belgian ”Interesele Flamande”, partidele italiene ”Forza Italia” şi Liga Nordului, partidul polonez ”Samooborona” şi partidul german ”Stânga” dar şi alte partide de extremă stângă din Europa.

Relaţiile cordiale dintre guvernul lui Putin şi partidele radicale de dreapta ar arăta destul de ciudat dacă am luat în considerare retorica ”anti-nazistă” lansată la adresa guvernului din Ucraina. Totuşi, faptul că Putin a atacat ”naziştii” din Ucraina nu are nimic de-a face cu ideologia şi poate fi explicat numai prin faptul că aceştia sunt naţionalişti ucraineni.

Susţinerea partidelor de extremă dreaptă este strâns legată de planul său de a destabiliza guvernele europene, lucru care poate preveni lărgirea Uniunii Europene. Astfel de acţiuni ar mai facilita venirea la putere a unor guverne favorabile Rusiei.

”Se preconizează că partidele de extremă dreaptă vor avea o prezenţă mai puternică în alegerile parlamentare europene de la sfârşitul lunii mai”, a subliniat Orenstein.

Se estimează că 20% din noul Parlament European va avea conexiuni cu partidele ce îşi doresc colapsul Uniunii Europene.

Strategia lui Putin include şi folosirea partidelor de extremă dreapta în creare acţiunilor distructive ce pot fi folosite ulterior, aşa cum s-a întâmplat în Crimeea. O astfel de mişcare, spune Orenstein, ar putea fi efectivă atât în sudul Europei cât şi în Vestul său.