SUA pune pe lista neagră 29 de companii chineze pentru că folosesc munca forţată
La 22 noiembrie, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) al SUA a inclus pe lista neagră 29 de companii chineze pentru utilizarea muncii forţate, ridicând numărul total la 107. Companiile au produs o gamă largă de bunuri, de la alimente la produse farmaceutice, la aur şi tehnologie.
„Munca forţată este o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Statele Unite fac progrese în direcţia eradicării muncii forţate, susţinând în acelaşi timp echitatea economică, protejând drepturile omului şi responsabilizând făptaşii”, a afirmat într-o declaraţie secretarul pentru securitate internă Alejandro N. Mayorkas.
De la intrarea în vigoare a Legii privind Prevenirea Muncii Forţate a Uigurilor (UFLPA) în 2022, Statele Unite au urmărit eliminarea muncii forţate din lanţurile sale de aprovizionare.
Legea este numită după musulmanii uiguri din Xinjiang, un grup despre care anchetele internaţionale au constatat că este supus muncii forţate de către Partidul Comunist Chinez. Grupul a fost, de asemenea, vizat de persecuţie de către regim.
„Acţiunile de aplicare a legii de astăzi transmit un mesaj clar: Statele Unite nu vor tolera munca forţată în produsele care intră pe pieţele noastre”, a declarat, într-un comunicat, Robert Silvers, subsecretar pentru Politici şi Strategie al Departamentului pentru Securitate Internă şi preşedinte al Grupului Federal de Luptă împotriva Muncii Forţate.
Regiunea Xinjiang este bogată în resurse, inclusiv minerale metalice şi teren arabil. Majoritatea societăţilor incluse pe lista neagră în ultimul lot, 23, erau din sectorul agricol şi produceau inclusiv pastă de tomate, nuci şi stafide, vândute cu ridicata.
Alte societăţi se ocupau cu metale. Compania de stat Xinjiang Nonferrous Metals Industry Group Co. şi filialele sale extrag, topesc şi prelucrează aur, crom, fier şi alte metale. Xinjiang Zhonghe Co. se concentrează pe materiale electronice şi produse din aliaje de aluminiu.
Aceste două companii producătoare de metale fac parte din lanţurile de aprovizionare ale companiilor chineze producătoare de baterii Gotion şi CATL, pe care parlamentarii le-au vizat la începutul acestui an pentru utilizarea muncii forţate. Preşedintele Comitetului special al Camerei Reprezentanţilor privind Partidul Comunist Chinez, John Moolenaar (R-Mich.), preşedintele Comitetului pentru securitate internă al Camerei Reprezentanţilor, Mark Green (R-Tenn.), şi reprezentantul Carlos Gimenez (R-Fla.) şi-au exprimat sprijinul pentru cea mai recentă acţiune a DHS la 22 noiembrie, dar au declarat că Statele Unite trebuie să facă mai mult pentru a elimina regimul chinez din lanţul de aprovizionare cu baterii din SUA.
În ultimii doi ani, Statele Unite au inclus pe lista neagră companii din diverse sectoare pentru utilizarea muncii forţate.
În octombrie, DHS a blocat pentru prima dată o companie siderurgică chineză. În august, a inclus pe lista neagră alte cinci companii din sectorul alimentar şi al metalelor. În iunie, a inclus pe lista neagră companii implicate în producţia de încălţăminte şi cărbune.
De asemenea, parlamentarii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la produsele din bumbac importate din China, deoarece aproximativ 90% din producţia de bumbac a Chinei provine din Xinjiang, iar anchetatorii consideră că există o probabilitate ridicată ca acestea să fie realizate prin utilizarea muncii forţate.
Cu toate acestea, multe astfel de produse ajung în Statele Unite prin intermediul articolelor de modă rapidă (fast fashion) vândute direct consumatorului. Aceste importuri individuale sunt evaluate la mai puţin de 800 USD şi, prin urmare, nu sunt supuse unor inspecţii vamale riguroase conform prevederii „de minimis”.
La începutul acestui an, legislatorii din ambele camere au propus o legislaţie pentru a închide ceea ce au descris ca fiind o lacună de minimis exploatată de companiile chineze. Cu toate acestea, nu a existat un consens în ceea ce priveşte metodele şi punerea în aplicare.
Totuşi, legislatorii din ambele camere au introdus recent proiecte de lege pentru revocarea statutului comercial al Chinei, ceea ce ar revoca, de asemenea, capacitatea acesteia de a utiliza dispoziţia de minimis.
Alte naţiuni au condamnat, de asemenea, practicile de muncă forţată ale Partidului Comunist Chinez. La 21 noiembrie, Uniunea Europeană a adoptat o rezoluţie prin care blocul celor 27 de membri ar putea pune în aplicare o interdicţie privind produsele care au beneficiat de muncă forţată. La începutul acestui an, UE a implementat o lege privind diligenţa necesară, care obligă companiile să îşi investigheze lanţurile de aprovizionare pentru a se asigura că respectă legislaţia privind munca forţată şi protecţia mediului.
