Sentinţa despre care nu vrea CIA-ul să vorbească

Cu 8 ani în urmă am vorbit despre programul de tortură al CIA. Ştiam că vor fi probleme dar niciodată nu aş fi putut să prevăd anii de chinuri care au urmat.

Dezvăluirile mele au dus la o investigaţie de 4 ani desfăşurată de FBI şi la 5 capete de acuzare – împotriva mea şi nu a celor care au torturat. Riscând să primesc închisoare pe viaţă, am pledat vinovat pentru o acuzaţie mai uşoară pentru că am confirmat numele unui fost coleg CIA în discuţiile cu un reporter, care oricum nu a publicat niciodată numele respectiv.

S-ar putea ca acest lucru să vă fie cunoscut. Este normal. Exact acest lucru l-a făcut şi directorul CIA David Petraeus când a expus numele mai multor ofiţeri sub acoperire prietenei sale. Petraeus a ajuns la o înţelegere pentru comiterea unei infracţiuni mai uşoare. Dar eu nu am patru stele pe umăr şi nici nu sunt prieten al preşedintelui [american], aşa că am primit o pedeapsă serioasă.

Am primit 30 de luni de închisoare şi 3 ani sub supraveghere în libertate. De asemenea, mi-a fost anulată pensia federală. Am plecat la închisoare crezând că pedeapsa mea se va sfârşi acolo. Am greşit.

Unul dintre primele lucruri care s-a întâmplat la condamnarea mea - compania de asigurări unde aveam asigurarea auto şi pentru locuinţă mi-a anulat poliţele. Ei nu fac afaceri cu condamnaţi, mi-au declarat. În aceeaşi săptămână, cartea mea de credit a fost anulată.

La scurt timp după ce am intrat în închisoare, agenţia pe care eu şi soţia mea am folosit-o pentru a angaja supraveghetori pentru copii ne-a întors de asemenea spatele. Astfel, soţia mea a rămas fără niciun ajutor, şi a trebuit să se descurce singură cu cei trei copii mici ai noştri în perioada cât am fost plecat.

Când, în cele din urmă, am ajuns acasă după şase luni de închisoare, am crezut că eliberarea condiţionată este singurul lucru de care trebuia să mă mai îngrijorez. Totuşi, chiar şi acum, sunt în continuare hărţuit de guvern, chiar dacă sectorul privat a renunţat [la acea atitudine ostilă].

Recent am călătorit în Grecia pentru a ajuta guvernul de acolo să îşi consolideze legislaţia legată de anticorupţie şi divulgarea de informaţii secrete. În calitate de american de origine elenă şi ca persoană care a divulgat anumite informaţii, am dorit să îmi ajut ţara să iasă din tulburările sale politice şi economice curente şi să se repună pe picioare.

Am avut un mare succes în Grecia deoarece am obţinut suport pentru acea legislaţie din partea guvernului şi a tuturor partidelor politice majore. Mă voi întoarce în Grecia în câteva luni pentru a începe să elaborez noua lege.

Am aterizat în Virginia de Nord, încântat de succesul meu şi de perspectivele din Grecia. Dar, imaginaţi-vă surpriza mea în momentul în care ofiţerul de imigraţie de la Dulles Internaţional Airport m-a oprit şi mi-a cerut paşaportul.

“Aţi fost condamnat vreodată pentru o infracţiune?”, a întrebat el. “Ştiţi că am fost”, i-am răspuns. “Scrie în calculatorul dumneavoastră”. Apoi mi-a predat paşaportul, dar doar după ce a scris o litera mare “C” pe avizul meu de intrare în ţară.

Am fost condus la biroul vamal şi am aşteptat la o coadă lungă doar pentru a mi se cere să iau un loc.

“Aţi fost condamnat vreodată pentru o infracţiune”, m-au întrebat din nou. “Da”, am răspuns. “Ce legătură are asta de a face cu faptul că mă întorc în ţara mea?”

Agentul vamal mi-a sunat apoi ofiţerul pentru eliberare condiţionată pentru a-l întreba dacă mi s-a permis să părăsesc ţara. Dânsa a declarat că a primit acceptul şi, în cele din urmă, agentul vamal m-a lăsat să plec. Întreaga poveste a durat o oră.

Cred că va trebui să tolerez aceste prostii de fiecare dată când călătoresc în afara ţării. Este o altă “clauză nevăzută” pentru condamnarea mea.

Ceva îmi spune că generalul Petraeus nu trece prin coşmaruri de acest gen.

John Kiriakou, este un editorialist pentru website-ul OtherWords şi un asociat la Institute for Policy Studies. El este un fost ofiţer CIA pentru contraterorism şi un fost investigator senior în Comitetul de Relaţii Externe din cadrul Senatului SUA. Acest articol a fost publicat iniţial pe website-ul OtherWords.org.

Părerile exprimate în acest articol reprezintă opiniile autorului (autorilor) şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al ziarului Epoch Times.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.