Să moară şi capra vecinului! CNCD dă apă la moară SRI

Indiferent cât de mult şi-au dorit Serviciile ca românii să nu-şi poată cumpăra cartele prepay decât pe baza de buletin, acest lucru nu s-a întâmplat, graţie Curţii Constituţionale a României (CCR), care a decis în septembrie 2014 că o astfel de lege ar fi neconstituţională.

La scurtă vreme după atentatul de la Paris, politicienii şi SRI-ul au redescoperit însă brusc că nu pot lupta cu "terorismul" fără legi adecvate şi şi-au găsit şi o instituţie care să arate cât de nedreaptă este hotărârea CCR. Consiliul pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a emis, la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţie (AID), un punct de vedere pe tema cartelelor prepay, explicând că “există un tratament diferenţiat în faţa legii” între persoanele care au abonamente telefonice şi utilizatorii de cartele prepay, având în vedere că primii sunt obligaţi să ofere datele de identificare operatorilor, iar ceilalţi nu, relata luni Hotnews.

În răspunsul CNCD se mai arată că statul nu dispune de instrumente adecvate pentru a combate infracţiunile prin telefon/internet:

“Autorităţile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării şi tragerii la răspundere legală a acelor deţinători de cartele prepay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea-credinţă, în scopul săvârşirii de infracţiuni grave. Situaţia existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare”, a opinat CNCD.

Punctul de vedere CNCD a fost adoptat cu unanimitate de voturi, pe 14 ianuarie 2014. Potrivit sursei citate, poziţia instituţiei "cu privire la asigurarea unui regim juridic nediscriminatoriu între utilizatorii de servicii de telecomunicaţii abonaţi şi utilizatorii de servicii cu plata în avans (prepay)" ar fi fost cerută pe 7 octombrie 2014, de către Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

Între paranteze fie spus, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), condusă de Alexandru Cumpănaşu, este, potrivit coditianul.ro, fericitul beneficiar al unei finanţări de peste 900.000 de euro din partea MAI, finanţare aprobată în perioada în care Internele erau conduse de PSD-istul Dan Nica. Aceeaşi AID a salutat în urmă cu câteva zile, printr-un comunicat de presă, inexistenţa sau, cel puţin nedovedita intervenţie a Victoriei Nuland în favoarea adoptării, de către statul român, a unor legi de tip Big Brother.

Cât despre faptul că poziţia Consiliului pentru Combaterea Discriminării a apărut abia după atentatele de la Paris, în contextul noilor eforturi ale Puterii de a impune legi ale supravegherii, această sincronizare ar fi doar o coincidenţă. Preşedintele CNCD a explicat că a solicitat poziţii de la toţi prestatorii de telefonie mobilă, de la ANCOM, iar răspunsurile au venit în acest interval de timp.

Punctul de vedere al CNCD este doar consultativ şi nu incumbă nicio obligaţie din partea legiuitorilor. Doar dă apă la moară serviciilor.

Cât de "ancorat" în "sinergia faptelor" este însă punctul de vedere al CNCD?

În Franţa, ţară de al cărei doliu se folosesc politicienii români pentru a cere legi ale supravegherii, au fost adoptate numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor prepay, cam ce vor şi serviciile noastre) însă, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015.

Un alt exemplu, mai mult decât elocvent, îl dă Dan Mihai, jurist şi membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, care arată că în Mexic, stat care a introdus în 2009 obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, numărul telefoanelor de ameninţare sau şantaj a crescut cu 40% în trei ani, iar răpirile cu 8%. Pentru reducerea fenomenului infracţional, Mexicul a renunţat în 2012 la obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, scrie Dan Mihai, într-un articol pe Adevărul.

Mai mult, măsura vânzării cartelelor prepay doar cu buletinul se dovedeşte nu doar lipsită de eficienţă, aşa cum o arată experienţa Franţei şi a Mexicului ci şi aproape imposibil de a o pune în practică, fără a pune datele personale ale utilizatorilor de cartele la îndemâna aproape a oricui.

Cartelele preplătite sunt vândute nu doar de dealeri ai unor furnizori de telefonie mobilă, care au calitatea de operatori de date cu caracter personal, aşa cum prevede Legea nr. 677/2001, ci şi de mici magazine şi butice de cartier. Puţin probabil ca astfel de comercianţi să poată asigura protecţia datelor.

În consecinţă, furnizorii sunt mulţi şi greu de verificat, iar Curtea Constituţională a apreciat că legea nu oferă măsuri adecvate, ferme şi neechivoce, de natură să asigure încrederea cetăţenilor că datele cu vădit caracter personal pe care le pun la dispoziţie sunt înregistrate şi păstrate în condiţii de confidenţialitate, arată Dan Mihai.

În aceeaşi situaţie sunt şi furnizorii de wi-fi gratuit (cafenele, restaurante, baruri, cluburi, hoteluri, biblioteci publice, clinici medicale, etc.) care, dacă Serviciile ar fi reuşit să-şi impună legile supravegherii, ar trebui să le ceară celor ce se conectează la reţelele lor de internet datele din buletin.

Punctul de vedere al CNCD este în contradicţie nu doar cu realitatea "din teren" ci şi cu tendinţa generală în UE. Potrivit CCR, Comisia Europeană a afirmat că eficienţa înregistrării şi stocarea datelor utilizatorilor de cartele prepay nu a fost dovedită, iar în aprilie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat că retenţia datelor încalcă Carta drepturilor fundamentale ale UE privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal.

Cum de vede CNCD lucrurile altfel decât CCR, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a UE şi evident, altfel decât societatea civilă, rămâne un mister. Cert este că marţi, 20 ianuarie, AID, organizaţia care a determinat CNCD-ul să arate ce discriminări se fac între utilizatorii de cartele preplătite şi abonaţi, a cerut Curţii Constituţionale a României să aprobe celebra lege Big Brother 3, puternic contestată de societatea civilă şi atacata de PNL la Curtea Constituţională.

Clamând că nu poate "rămâne indiferentă, legată la ochi şi impasibilă în faţa evenimentelor cu privire la ameninţările teroriste" etc. AID cere ca legea să fie adoptată în condiţii care să respecte "dreptul la viaţă privată " al cetăţenilor ţării. Oare pe model francez? Sau mexican?