România, sămânţă de tensiuni între Rusia şi NATO

Forţa NATO este un răspuns la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014. Aceasta va fi iniţial compusă dintr-o brigadă de aproximativ 4.000 de soldaţi români, susţinuţi de soldaţi din alte nouă state NATO şi 900 de soldaţi americani.

Sleboda a declarat: “Moscova este îngrijorată deoarece, la început, am văzut aceste patru brigăzi permanente/în rotaţie, ceea ce reprezintă o încălcare a Actului Fondator [privind relaţiile, cooperarea şi securitatea dintre] Rusia şi NATO”.

Acest act a fost semnat în 1997 între NATO şi Rusia şi prevede ca cele două părţi să nu fie adversari ci, mai degrabă, parteneri în construirea “unei păci durabile şi atotcuprinzătoare în zona euro-atlantică”.

În opinia lui Sleboda, NATO ocoleşte acest act prin folosirea unui mecanism de rotaţie a celor 4.000 de soldaţi.

El a mai precizat că aceasta este cea de-a doua creştere a prezenţei militare a NATO în regiune în ultimul an, făcând referire la batalionul desfăşurat în Polonia în luna aprilie.

“Nu numai că sunt implicate relaţiile NATO-România, dar discutăm despre prezenţa NATO în Marea Neagră”, a mai precizat el.

A avut loc o consolidare a prezenţei maritime a NATO în Marea Neagră începând cu anul 2014.

Sleboda a continuat: “Aproape permanent au fost prezente crucişătoare cu rachete americane în Marea Neagră şi ei au anunţat mişcarea în cooperare cu acea brigadă de forţe multinaţionale.

“Se va amplifica prezenţa maritimă dincolo de Marea Neagră. Am văzut o serie de exerciţii militare şi maritime NATO semnificative în Marea Neagră şi acestea se vor intensifica ca urmare a acestei mişcări”.

Adresându-se la un post local de radio, Sleboda a fost întrebat dacă el consideră că prezenţa trupelor NATO într-o ţară atât de aproape de Rusia ar putea împinge cele două puteri către un conflict.

Expertul nu consideră că va avea loc un contact direct, dar a precizat că vor exista presiuni din cauza situaţiei.

El a afirmat: “O serie de conflicte îngheţate există în ţările aflate la graniţele Rusiei care deţin populaţii etnice ruse semnificative, iar NATO încearcă să îşi stabilească o prezenţă în aceste ţări, să le absoarbă în alianţă şi UE, ca un bastion împotriva Rusiei.

“Există discuţii legate de faptul că Rusia desfăşoară soldaţi împotriva graniţelor NATO. Acest lucru [se întâmplă] din cauză că voi vă mutaţi graniţele chiar la frontiera rusă. Federaţia Rusă doar desfăşoară exerciţii militare în interiorul propriilor sale frontiere”.

Dar de fapt, Rusia a desfăşurat exerciţii militare în afara graniţelor sale în luna septembrie, când un număr impresionant de soldaţi ruşi au participat la manevre militare în Belarus.

Preşedintele român Klaus Iohannis a declarat Adunării Parlamentare a NATO că scopul noii forţe multinaţionale este “pacea, şi nu războiul”.

“Nu suntem o ameninţare pentru Rusia. Dar trebuie să dialogăm dintr-o poziţie puternică de apărare şi descurajare”.