Rusia testează o rachetă capabilă nuclear în timpul exerciţiului militar Zapad 2017

Pe fondul temerilor că exerciţiul militar ruso-belarus Zapad 2017, desfăşurat în prezent în Belarus şi în unele zone ale Rusiei, ar putea fi folosit pentru o acţiune similară precum cea din Crimeea în 2014, Moscova a testat luni o rachetă balistică capabilă nuclear.
Sistem rusesc de rachete balistice Iskander-M. (Yuri Smityuk/TASS/Getty Images)
Andrei Popescu
19.09.2017

Armata rusă desfăşoară în prezent cel mai mare spectacol de putere militară de la sfârşitului Războiului Rece, un exerciţiu numit Zapad 2017. Exerciţiul implică între 12.700 şi 100.000 de soldaţi (în funcţie de versiunea cui este crezută, cea a Rusiei sau cea a NATO), 10 nave, 70 de avioane şi elicoptere, echipamente, 250 de tancuri, precum şi mortiere şi sisteme de lansare multiplă a rachetelor.

Exerciţiul include şi sistemul balistic rusesc Iskander-M, care luni a testat cu succes o rachetă pe o rază maximă de acţiune, a declarat Ministerul rus al Apărării, adăugând că lansarea a avut loc la poligonul Kapustin Yar din regiunea Astrahan, în sudul Rusiei.

“Racheta cu o capacitate mărită a acoperit o distanţă de 480 km şi a lovit cu succes ţinta de la poligonul Makat [din Kazahstan]”, a precizat ministerul rus.

Sistemul de rachete tactice Iskander-M, care poate transporta de asemenea şi focoase nucleare, a fost dat spre utilizare armatei ruseşti pentru prima dată în 2007 şi este folosit pentru a ataca sisteme de rachete, lansatoare de rachete, artilerie de rază lungă, posturi de comandă, precum şi avioane şi elicoptere aflate la o distanţă de câteva sute de km. Sistemul, numit SS-26 Stone de către NATO, poate lansa două tipuri de rachete – racheta cvasi-balistică 9M723 şi racheta de croazieră 9M728. Ambele tipuri de rachete pot efectua diverse manevre rapid în traseul de zbor, ceea ce complică interceptarea lor de către armamentul antirachetă al inamicului.

NATO a fost îndeosebi neliniştită în ceea ce priveşte desfăşurarea sistemului Iskander încă din noiembrie 2008, când preşedintele rus de la acea vreme Dmitri Medvedev a lansat un avertisment dur împotriva alianţei militare vestice: “Rusia va desfăşura sisteme de rachete Iskander în enclava sa Kaliningrad pentru a neutraliza, dacă va fi necesar, sistemul din Europa pentru combaterea rachetelor balistice”. Potrivit unui raport neconfirmat ce a fost publicat de Bild în 2013, Rusia a staţionat “un număr cu două cifre de rachete balistice de rază scurtă şi capabile nuclear SS-26 Stone, cunoscut şi sub numele de Iskander, în apropierea graniţei cu Polonia, în cadrul unei amplificări dramatice a unor ameninţări pur şi simplu verbale lansate în urmă cu un an”.

Câţiva ani mai târziu, în noiembrie 2016, Moscova a amplasat în mod oficial sisteme de rachete sol-aer S-400 şi sisteme de rachete capabile nuclear Iskander în enclava Kaliningrad, ca răspuns la mişcările militare ale NATO.

Între timp, Moscova continuă să asigure NATO că exerciţiul ruso-belarus Zapad 2017 nu este ieşit din comun, a declarat Vladimir Dzhabarov, prim vicepreşedinte al Comitetului pentru Afaceri Externe în Consiliul Federal Rus.

“Conlucrăm cu aliaţii noştri belaruşi în mod obişnuit, în condiţiile în care nicio armată nu poate exista fără pregătire, mobilizare şi verificare a stării de disponibilitate pentru luptă. Americanii desfăşoară în mod constant exerciţii în Mările Japoniei şi a Chinei de Est, dar nu atacă Coreea de Nord sau China”, a afirmat el, fiind citat de Parlamentskaia Gazeta.

Potrivit RT, Dzhabarov a mai precizat că statele NATO îşi consolidează tot mai mult prezenţa militară în apropierea graniţelor ruseşti, fapt care împinge Rusia să fie mai atentă.

Bineînţeles, Kremlinul a declarat că Zapad 2017 are o natură “pur defensivă”, adăugând că scenariile din cadrul exerciţiului militar se concentrează pe grupurile extremiste care intră în Belarus şi regiunea Kaliningrad a Rusiei. În luna iulie, ministrul belarus al Apărării, Andrei Ravkov, a declarat că organizaţiile internaţionale, precum ONU şi NATO, împreună cu zeci de observatori străini, au fost invitaţi să participe la exerciţiul curent din moment ce “nu există nimic de ascuns”.

Zapad 2017 (sau Occident în limba rusă) îşi are rădăcinile în exerciţiile militare sovietice din anii 1980. Exerciţiile militare din acest an au fost planificate de câteva luni, şi anterior, exeriţii similare au avut loc în 2009 şi 2013.

“NATO rămâne calmă şi vigilentă şi dedicată menţinerii în siguranţă a Estoniei şi a tuturor aliaţilor noştri”, a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, în urmă cu câteva zile în Estonia, unul dintre micuţele state baltice care se învecinează cu Rusia şi care este îngrijorată în ceea ce priveşte influenţa exagerată a Moscovei în regiune.

Dar nu toţi cei din regiune sunt atât de optimişti. În Lituania, o altă naţiune baltică ce a făcut parte la un moment dat din Uniunea Sovietică, ministrul Apărării, Raimundas Karoblis, a declarat pentru Reuters: “Nu putem rămâne calmi. O mare armată străină este comasată lângă teritoriul lituanian”.

Alţi oficiali occidentali, inclusiv generalul Ben Hodges, comandantul forţelor americane în Europa, au declarat că Rusia ar putea folosi exerciţiul Zapad 2017 ca un “cal troian” pentru a face incursiuni în Polonia şi regiunile vorbitoare de limbă rusă în zona Baltică. Hodges a făcut comentariile într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Reuters în luna iulie.

De asemenea, o brigadă americană de tancuri a pătruns în Polonia la mijlocul săptămânii trecute, pe fondul temerilor că Rusia ar putea pregăti în estul Europei o altă anexare precum cea a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor