Anchetă ONU: Rusia comite “grave încălcări ale drepturilor omului” în Crimeea

Agenţia ONU pentru drepturile omului a avertizat luni că situaţia drepturilor omului în Crimeea s-a “deteriorat în mod semnificativ” în cei peste trei ani şi jumătate care s-au scurs de când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană de la Marea Neagră.

Raportul ONU prezentat la Geneva menţionează presupuse cazuri de arestări şi detenţii arbitrare, dispariţii forţate, torturi şi cel puţin o execuţie extrajudiciară.

“Este necesar ca responsabilii să fie traşi urgent la răspundere pentru încălcările şi abuzurile la adresa drepturilor omului şi să se ofere victimelor o satisfacţie”, a declarat şeful ONU pentru drepturile omului, Zeir Ra’ad al-Hussein.

Principalul autor al raportului, Fiona Frazer, care conduce biroul ONU din Ucraina, a declarat reporterilor că “lipsa imparţialităţii sistemului judiciar” în Crimeea face ca persoanele abuzate să aibă slabe speranţe să se înfăptuiască justiţia şi să fie traşi la răspundere cei vinovaţi.

Deoarece investigatorii care lucrează în numele Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului au fost opriţi să pătrundă în Crimeea, raportul este bazat pe interviuri ce au avut loc în Ucraina.

Prizonieri deportaţi din “teritoriul ocupat”

Conform raportului ONU, sute de prizonieri au fost transferaţi ilegal din Crimeea în închisori din Rusia şi cel puţin trei deţinuţi au murit în custodia autorităţilor, după ce li s-a refuzat accesul la un tratament medical corespunzător.

Anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 nu a fost niciodată recunoscută pe plan internaţional, iar Kremlinul a încălcat în mod efectiv legea internaţională prin transportarea deţinuţilor dintr-un teritoriu ocupat.

Totuşi, Rusia susţine că “încorporarea” Crimeei a fost legitimizată printr-un referendum desfăşurat în martie 2014, care nu a fost recunoscut de Kiev sau aliaţii săi occidentali.

De asemenea, ONU a atras atenţia că legile Rusiei privind cetăţenia au fost impuse rezidenţilor din Crimeea, acest lucru reprezentând o încălcare a drepturilor lor.

Imediat după anexarea Crimeei, autorităţile ruse au declarat că toţi cetăţenii ucraineni care locuiesc în peninsulă vor fi recunoscuţi ca cetăţeni ruşi, cu excepţia cazului în care au prezentat o contestaţie scrisă.

“Impunerea cetăţeniei locuitorilor unui teritoriu ocupat poate fi echivalată cu forţarea acestora să jure credinţă unei puteri pe care ar putea să o considere ostilă, ceea ce este interzis pe baza celei de-a 4-a Convenţii de la Geneva”, a afirmat Hussein.

În mai 2015, doar circa 100.000 de persoane, sau aproximativ 4% din populaţia Crimeei au respins adoptarea cetăţeniei ruse, conform raportului ONU. “Zeci de mii (de persoane) au devenit străini şi ca urmare înfruntă greutăţi semnificative”, a mai declarat Fiona Frazer. Persoanele aflate în această situaţie legată de propria lor cetăţenie “nu pot deţine terenuri agricole, nu pot vota şi nu pot fi aleşi, nu pot să se înregistreze ca o comunitate religioasă, nu pot să solicite desfăşurarea unor întâlniri publice, nu pot deţine poziţii în administraţia publică”, a adăugat ea.

Între timp, aproximativ 19.000 de persoane, majoritatea fiind funcţionari civili care au dorit să îşi păstreze slujbele sub noua conducere moscovită, au fost de fapt forţaţi să renunţe la cetăţenia ucraineană.

Practic, întreaga educaţie în limba ucraineană a dispărut de asemenea din regiune, în timp ce autorităţile au interzis şi Mejlis, un organism care reprezintă tătarii din Crimeea, ai cărui membri au fost supuşi la intimidări, percheziţionarea locuinţelor şi detenţii.