România, în criză bugetară şi politică. Expert: Uite că acum vorbim de deficit 8,5% poate chiar 9% din PIB

Avocat specializat în finanţe, Gabriel Biriş a atras atenţia, la EuroNews, că România se află într-o situaţie de criză bugetară din cauza iresponsabilităţii guvernanţilor care au făcut prăpăd cu finanţele ţării în anul electoral.

Jurnalist: Surse politice spun că vom avea un deficit de peste 8,5%, o datorie publică de 54% la sfârşit de 2024 şi astea sunt doar datele pe care le ştim acum, pentru că execuţia bugetară şi toate celelalte date complete referitoare la acest an vor veni mult mai târziu, peste o lună sau poate chiar două. Deci asta ştim după 11 luni ale anului. Cum am ajuns în situaţia asta? Hai să ne amintim puţin contextul, pentru că e foarte important să nu uităm de el.

Gabriel Biriş: Cum am ajuns? Printr-o lipsă totală de responsabilitate din partea guvernanţilor, care sub scuza că avem an electoral şi uite că e momentul să arunce cu bani în stânga şi în dreapta, ne-au adus pe lângă criza bugetară şi o criză politică, care nu e întâmplătoare. Să nu uităm că legea bugetului de stat pe 2024 a prevăzut un deficit de 5% din PIB. Ulterior, după vară, când s-a văzut că nu se atinge, s-a făcut o rectificare, s-a urcat la 6,9%. S-au dus la Comisia European cu planul de ajustare pe şapte ani, au obţinut prelungirea pe şapte ani. Comisia le-a spus verde în faţă, şi e prins şi în materialele guvernului, că nu ia în calcul 6,9% ci că mai degrabă va fi 7,9% din PIB. Uite că acum vorbim de 8,5% poate chiar 9% din PIB. Să nu uităm că unii dintre noi am atras atenţia încă de prin primăvară că va trece de 8%.

S-a ajuns la asta datorită, cum spuneam, iresponsabilităţii. Cum îţi permiţi ca guvern, ca parlament, în plină criză bugetară să creşti complet nesustenabil pensiile otova, nu numai pe cele mici, care în mod cert trebuiau crescute, mai ales în vremea asta de hiperinflaţie, iarăşi să angajezi fără număr la buget - vedem că numai în zilele astea s-au mai adăugat peste 33.000 de angajaţi noi -, să nu ai niciun fel de accountability, cum zic englezii, cu privire la ce fac oamenii ăştia angajaţi în sectorul bugetar. Eu nu am cunoştinţă să existe un sistem de evidenţă, cum avem noi în firmele de consultanţă timesheet-uri, un sistem de evidenţă ce fac oamenii ăştia şi dacă sunt utili. Nu este niciun fel de criteriu de eficienţă.

Or, în astfel de situaţii, degeaba vorbesc de creşteri de taxe, pentru că, să nu uităm, anul trecut prim-ministrul ne spunea aşa foarte pătrunzător că pentru fiecare leu luat în plus prin creşterile de impozite şi contribuţii va scădea un leu din cheltuieli. Nu numai că n-a scăzut un leu, a crescut 2 lei. Şi de asta suntem aici.

Pentru că anul acesta, să nu uităm, au crescut toate impozitele şi contribuţiile. Toate. A crescut impozitul pe profit, pentru că s-a introdus impozitul minim pe cifra de afaceri şi s-au schimbat regulile de reportare a pierderii, a crescut impozitarea muncii prin introducerea în baza de calcul a CASS-ului şi a tichetelor de masă şi eliminarea unor scutiri. Au crescut TVA-ul, accizele, au crescut toate.

Or, în contextul acesta de creşteri, vedem că anul acesta aproape că nu avem creştere economică şi nu e întâmplător. În contextul în care economia europeană trece prin dificultăţi, noi ce facem? Impozităm rulajul firmelor mari, firme mari care până la urmă susţin bugetul.

Jurnalist: Hai să vorbim şi despre ce ar putea însemna anul 2025. Pentru că surse din cadrul acestor discuţii vorbesc despre trei variante: creştere de taxe, creştere de TVA – vorbim aici de TVA-ul general – şi cotă unică. Mai pot fi evitate aceste măsuri?

Gabriel Biriş: Bineînţeles că pot fi evitate. Şi soluţia este în sertarele guvernului încă din 2022. Este vorba de studiul cu privire la consolidarea veniturilor bugetare, prezentat guvernanţilor de atunci şi ulterior de către Consiliul Fiscal.

Acolo se vorbea de eliminarea tuturor scutirilor şi coroborarea cu plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor pe suma tuturor veniturilor. Pentru că nu poţi să ai o impozitare sustenabilă a muncii fără un plafon la contribuţii şi un plafon şi la numărul de puncte de pensii. Că vedem ce se întâmplă şi ce discuţii sunt cu povara suplimentară ce va fi generată în curând de pensionarea decreţeilor.

Iarăşi, acolo vorbeam de măsuri evident necesare pentru eliminarea, în cea mai mare parte, a imensei fraude de TVA. Domnul ministru, la ultima întâlnire pe care am avut-o acum patru luni, când l-am întrebat de ce face toate măsurile astea care ne-au înnebunit pe toţi cu capul – RO-e Factura, RO-e TVA, RO-e Transport –, domnia sa zice să reducem gap-ul. Dar ne spune domnia sa că 65% din cele 9 miliarde lipsă din TVA vin din neplată, nu din nedeclarare.

Taxarea inversă pur şi simplu ar elimina frauda mare şi ar elimina foarte multe costuri inutile pentru contribuabili şi, în plus, ar elimina o mare parte din forţa de inspecţie a ANAF, care lucrează acum pe eliminarea rambursărilor de TVA, ca să poată să facă controale pe combaterea evaziunii.

Vedeţi discuţiile astea acum cu modul în care influencerii îşi declară veniturile pe care le-au primit? Noi avem legislaţie privind impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate din 2011. De atunci ne-au costat de şapte ori mai mult salariile inspectorilor decât au colectat.

Jurnalist: Şi poate cei implicaţi în aceste discuţii, care poate vor decide viitorul economic al ţării, domnule Biriş, ne şi urmăresc şi iau în seamă ceea ce spuneţi.