Băsescu, reacţie vehementă: Cum să-i dea Trump Gurile Dunării lui Putin? Nu-i moşia lui maică-sa
Traian Băsescu a atras atenţia, într-o intervenţie la Digi24, că preşedintele rus Vladimir Putin este nemulţumit că s-au încălcat înţelegerile de după Al Doilea Război Mondial şi vrea să revenim la sferele de influenţă stabilite la Ialta. În opinia fostului preşedinte, cei care cred că Putin a terminat sau termină războiul în Ucraina se înşală, obiectivul lui este să ajungă la Gurile Dunării.
Jurnalistă: S-au grăbit foarte mulţi, domnule preşedinte, ascultând aceste declaraţii făcute de vicepreşedintele american JD Vance, să spună: iată, Trump sau America s-au implicat şi îl susţin pe unul dintre candidaţii la alegerile din mai de anul acesta. Ce aţi citit în declaraţiile vicepreşedintelui?
Traian Băsescu: N-aş face astfel de speculaţii. Ce a spus Vance este exact ce găseşti în toată presa noastră de două luni încoace. Deci, n-avea nevoie de nicio informaţie de la politicieni sau de la cineva, iar foarte probabil discursul lui este inspirat din informaţiile pe care Ambasada le-a transmis acasă, premergător evenimentelor în desfăşurare la München, spre exemplu. Deci, nimic nou sub soare, sunt informaţii de presă în mod categoric.
În al doilea rând, cam mare tupeul domnului vicepreşedinte, păi acum vreo câţiva ani învăţam noi că în Statele Unite alegerile au fost falsificate prin intervenţia ruşilor. Exact partidele care astăzi ne critică din Statele Unite. Ar trebui să-şi vadă de ale lor, că au destule, şi noi să ne vedem de ale noastre.
Jurnalist: Domnule preşedinte, dar ce înseamnă, din punct de vedere al prestigiului internaţional pentru o ţară, momentul în care vicepreşedintele SUA totuşi vine şi spune că informaţiile serviciilor au fost şubrede, cele care au dus la această anulare a alegerilor?
Traian Băsescu: Deci, nimic nou sub soare, toată lumea a citit aceste informaţii în presa română, că nu sunt probe, nu este definit procesul de fraudare a alegerilor, şi aici lui Vance îi dau dreptate. Bă, fraţilor, ce democraţie sunteţi, ce structuri de securitate aveţi, care nu reuşesc să protejeze cel mai important element al democraţiei, votul liber?!
Jurnalist: În acest context, a mai spus un lucru extrem de important. Dumneavoastră sunteţi părintele prezenţei americanilor pe teritoriul naţional, al trupelor americane. A vorbit acesta şi despre faptul că prezenţa trupelor SUA în Europa nu este una veşnică. Ce înseamnă acest lucru pentru România, domnule Băsescu? O eventuală retragere sau o redistribuire a trupelor?
Traian Băsescu: O să fiu mai puţin pesimist decât mulţi alţii. În primul rând, elementele de scut antirachetă de la Deveselu nu sunt numai pentru Europa. Scutul de la Deveselu, cu numărul lui suficient de rachete, poate da o ripostă pe acest tronson de spaţiu aerian, mult mai larg ca dimensiuni. Avem partea de scut antirachetă din Polonia, avem altă parte dotată tot cu rachete, care sunt pe distrugătoare, care se află în Portugalia, avem sistemele radar care se află în Turcia. Deci, este o maşinărie extrem de complexă, care nu poate fi demontată peste noapte, că s-a supărat domnul Trump.
Eu n-am nimic cu preşedintele Trump, dar nu cred că îşi pune problema să dezafecteze astfel de echipamente, care implică şi prezenţa armatei americane şi protecţia echipamentelor de către trupele americane aflate la îndemână. Deci, nu cred că îşi propune să renunţe la astfel de structuri de securitate antirachetă, pentru că acest scut nu este numai pentru Europa. El vizează şi parte din atacurile care pot veni dinspre Federaţia Rusă, de pe uscat, către spaţiul Statelor Unite.
În plus, America are şi baze militare, până una-alta, are şi depozite de armament nuclear în Europa, şi toate astea trebuie protejate. Nu se protejează cu vorbe la München, ci cu sisteme antirachetă răspândite în locurile în care trebuie să fie.
Jurnalistă: Amintindu-ne de aceste vorbe, domnule preşedinte, această conferinţă de la München vine după ce Donald Trump a vorbit direct cu Vladimir Putin. Spune că au vorbit vreo oră şi jumătate şi au discutat peste capul Ucrainei despre procesul de pace şi condiţiile în care ar urma să se ajungă la această pace în Ucraina. Nu puţine voci din Europa au spus că e trădare, că partenerul, aliatul Europei, trădează guvernul din Ucraina. Aşa aţi citi aceste declaraţii? Este o decizie luată peste capul lor? Se reîmparte lumea? O reîmparte Trump cu Putin?
Traian Băsescu: Deci, nu vă cer să mergeţi înapoi în presa autohtonă, dar înainte de reacţia oricărui lider din Uniunea Europeană, a celor aflaţi în funcţii, eu am reacţionat la adresa lui Trump, ca urmare a declaraţiilor pe care le-a făcut exact legat de zona asta. Această conversaţie telefonică a lui Putin a fost o mare eroare a lui Trump, după părerea mea. A creat suspiciuni în relaţia lui cu partenerii europeni.
Este evident că el are un spirit tranzacţionist, specific oamenilor de afaceri, dar va trebui să înţeleagă – şi sunt convins că europenii îl vor face să înţeleagă – că Europa nu-i moşia lui, iar el nu se poate comporta ca un agent imobiliar cu privire la frontierele Europei şi cui mai dă el nişte terenuri şi nişte suprafeţe, că mai ia o Groenlanda, că mai ia Fâşia Gaza, că îi mai vine drag de Canada să o anexeze. Adică, comportamentul ăsta de agent imobiliar îl dezonorează, pe de o parte, iar pe de altă parte îl califică a fi un om cu incultură – vastă incultură, nu vastă cultură. Când spui că vrei să strămuţi palestinienii din Fâşia Gaza şi să faci cazinouri acolo sau un Trump Tower, trebuie să ai o lipsă de cultură profundă ca să faci asemenea afirmaţii publice.
Deci, cu privire la discuţia celor doi, este clar că Trump a greşit: nu s-a consultat cu europenii, nu s-a consultat cu ucrainenii şi acum l-a trimis pe bietul Vance, care nu are decizie. Trump are. L-a trimis să-l oblojească pe Zelenski. Bine, nu vă ascund, m-a revoltat faptul că l-a trimis şi pe adjunctul Trezoreriei SUA la Zelenski...
Jurnalistă: Cu o notă de plată, practic, domnule preşedinte!
Traian Băsescu: Exact! L-a trimis să semneze o factură pentru ajutorul pe care l-a dat până acum. Ce fel de mare lider al lumii este un asemenea politician? Eu cred că el şi-a pierdut foarte mult din încredere. Şi aş mai face o menţiune: el ţine tot timpul să spună: „Voi alocaţi prea puţin la apărare, voi cheltuiţi prea puţin.” Domnul Trump trebuie să nu uite că nu-i pe scaunul proprietarului averilor lui Trump, ci este pe scaunul preşedintelui Statelor Unite.
Iar când Statele Unite au avut nevoie, noi ne-am dus acolo, pe care ne blamează acum, în Afganistan, în Irak, în Balcani, cu trupe. Deci, domnul Trump face socoteli greşite. S-ar putea să-i trimitem şi noi un decont de cât ne-a costat – şi în vieţi omeneşti, şi în militar, şi în material – faptul că ne-am dus în toate aventurile Statelor Unite cu ei.
Jurnalist: Domnule preşedinte, spuneţi dumneavoastră că se comportă ca un agent imobiliar. Probabil unul dintre cei mai buni negociatori cu agenţii imobiliari, care sunt aşa, un fel de oligarhi în miniatură sau nu doar, este chiar Vladimir Putin. L-aţi cunoscut pe Vladimir Putin, ştiţi cum gândeşte acesta. La ce vă gândiţi dumneavoastră când vedem o discuţie telefonică de o oră şi jumătate, purtată de Donald Trump cu Vladimir Putin, şi care pare că ne duce aşa cu gândul la o nouă Ialta din 2025? E capabil Putin să-l convingă pe Trump, să-i ofere ce are nevoie?
Traian Băsescu: Nu trebuie să bâjbâim prea mult în a încerca să înţelegem ce au discutat. Este clar că Putin a pus pe masă problemele pe care le are de când e preşedinte al Federaţiei Ruse, de la primul mandat. Vrea revenirea la zonele de influenţă. Cu certitudine, Trump, neinspirat, i-a dat ocazia să-i ceară lucruri la schimb, pentru că Putin o să-i spună: „Da, vrei tu Groenlanda? Aş putea fi de acord, dar şi eu vreau să am influenţă în Ţările Baltice.” „Şi eu vreau să-mi restabilesc influenţa în România, spre exemplu, sau în Bulgaria.”
Jurnalist: S-ar putea acest lucru?
Traian Băsescu: Nu am niciun dubiu că Putin va pune acest subiect în discuţiile lui cu Trump, dacă nu cumva a fost pus subiectul în discuţie şi la această conversaţie telefonică. Sunt convins, pentru că n-ar trebui să surprindă pe nimeni. Putin spune mereu public că s-au încălcat înţelegerile de după Al Doilea Război Mondial şi vrea să revenim la sferele de influenţă stabilite la Ialta. Ăsta-i visul lui Putin. Şi aş mai adăuga ceva. Cei care cred că Putin a terminat sau termină războiul în Ucraina se înşală. Obiectivul lui Putin este să ajungă la Gurile Dunării.
Jurnalistă: Este ceea ce pare să sugereze şi Zelenski.
Jurnalist: Îi va da Trump Gurile Dunării, pentru că ne vizează direct?
Traian Băsescu: Nu! Păi mă enervează şi modul cum îmi puneţi întrebarea. Cum să-i dea Trump Gurile Dunării? Nu-i moşia lui maică-sa Gurile Dunării. Vreau să cred că se va termina cu apucăturile de stăpân ale lui Trump. Vreau să cred că a înţeles mesajul statelor din Uniunea Europeană şi că, la discuţiile cu Putin cu privire la Ucraina, şi Ucraina, şi Uniunea Europeană vor fi parte.
Şi atunci este greu de crezut că poate obţine prin negocieri ce n-a obţinut pe teren, adică accesul la Gurile Dunării. Aş face însă o menţiune. Atenţie, că mai există Comisia Dunării, Convenţia de la Belgrad, în care Rusia este parte a Comisiei Dunării, chiar dacă acum nu mai are acces la Dunăre. Ei nu s-au retras din Comisia Dunării şi vă pot spune că mare parte din documente sunt în limba rusă.
Jurnalistă: În toată această situaţie, în acest context, domnule preşedinte, unde e România şi ce ar trebui să facă România? Avem un preşedinte interimar de câteva zile. Există un demers în Parlament pentru răsturnarea guvernului în funcţie după alegerile parlamentare din decembrie. În eventualitatea în care acest demers trece şi cade guvernul în exerciţiu, cine şi cum ar trebui să vorbească pentru România şi unde ar trebui să fie România în acest context?
Traian Băsescu: Doamnă, până discutăm de eventuala cădere a guvernului, aş vrea să vă mai dau un element care e bine să fie ştiut, pentru ca lucrurile să fie înţelese.
Problema aici este alta. Trump, cu mânuţa lui, a retras Statele Unite din tratatul privind forţele nucleare intermediare, asta înseamnă că, odată cu retragerea, din timpul lui Trump, Rusia a primit verde să-şi mute rachetele cu rază medie de acţiune şi focoase nucleare de la Urali încoace. În timpul acestui tratat, rachetele cu rază medie de acţiune şi focoase nucleare erau dincolo de Urali. Erau la 5.000 de kilometri de Europa.
Acum, în lipsa acestui tratat, foarte probabil avem acest tip de rachete mult mai aproape de Europa. Deci sunt mult mai multe lucruri care fac greu de retras contribuţia americanilor din Europa, pentru că o rachetă cu rază medie de acţiune poate lovi la distanţe între 150 şi 5.000 de kilometri. Aşadar, bazele în care americanii au depus armament nuclear în Europa, fie că vorbim de Italia, Belgia, Turcia, sunt extrem de vulnerabile în lipsa sistemelor de apărare americane de pe teritoriul Europei.
Acum, aş veni să adaug un ultim lucru, pentru că mă întrebaţi care ar trebui să fie priorităţile. Sigur, suntem într-o situaţie dificilă. Avem un premier absolut defazat din punct de vedere al pregătirii pentru realităţile politice de securitate şi avem un preşedinte interimar, deci fără greutatea unui preşedinte ales, şi acest lucru este extrem de important în relaţiile internaţionale. Părerea mea este să nu ţinem cont de dificultăţile pe care le avem şi, cu toată agresivitatea, să ne promovăm interesele în primul rând în interiorul Uniunii Europene şi în relaţia bilaterală directă cu Statele Unite.
Eu cred că, în momentul de faţă, avem un ministru de Externe nepotrivit, nu pentru că nu ştie limba engleză, Doamne fereşte, sau limba germană, ci pentru că ne trebuie un ministru de Externe agresiv, un ministru de Externe crescut în şcoala diplomaţiei. Şi avem, slavă Domnului, oameni potriviţi pentru acest rol: îl avem pe Mazuru, pe Ducaru, pe Moţoc – sunt ambasadori cu mare prestigiu care ar putea să preia Externele într-un moment de criză. Altfel, nu văd rostul unei căderi a guvernului sau al unei moţiuni până la alegerile prezidenţiale.
