Religia şi propaganda. Vasile Bănescu critică implicarea feţelor bisericeşti în politică

Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a explicat ce înseamnă dojana aplicată recent de Biserica Ortodoxă preasfinţitului Teodosie, şi a criticat implicarea vădită a feţelor bisericeşti în politică şi alegeri.

Într-un interviu acordat la B1 TV, Bănescu a declarat că, deşi pare un termen blând, dojana sinodală scrisă este în realitate un ultimatum adresat feţei bisericeşti care o primeşte.

“Da, cuvântul pare blând, dar de fapt nu este. El a mai fost, ca să spun aşa, menţionat, frecvent, aproape exact acum un an, la sinodul din februarie 2024, când acelaşi personaj, acelaşi episcop a primit o astfel de mustrare care părea doar o simplă dojană.

De fapt, acesta este un ultimatum, aşa s-ar traduce dojana sinodală scrisă, un ultimatum pe care cineva îl primeşte după săvârşirea unei fapte nu doar reprobabile, ci grave, care periclitează, dovada o avem de ani de zile, în acest caz, imaginea instituţiei, imaginea Bisericii Ortodoxe Române în cazul respectiv.

Aşadar, nu este o simplă dojană verbală, nu este o mângâiere pe creştet şi o bătaie pe umăr, este realmente un ultimatum. M-aţi putea întreba, bine, dar dacă anul trecut s-a dat tot un asemenea ultimatum, de ce acum se dă acelaşi lucru?

Pentru că aleg să-l formuleze aşa, în biserică se practică adesea îndelungata răbdare. E o răbdare însă cu limite şi e o răbdare care e menită să îl îndrepte pe păcătos. E vorba de fiecare dintre noi, în general”, a explicat Bănescu.

O asemenea sancţiune este aplicată de obicei unui preot care a făcut fapte „nu doar reprobabile, ci grave, care periclitează, dovada o avem de ani de zile, în acest caz, imaginea instituţiei, imaginea Bisericii Ortodoxe Române în cazul respectiv”.

„Cu alte cuvinte, o viitoare greşeală, care de fapt e mai mult decât greşeală, e recidivă în cazul acesta, o lungă recidivă de ani de zile, înseamnă, această viitoare greşeală, aducerea în faţa consistoriului arhieresc prim. Ce înseamnă asta? Înseamnă un for de judecată compus din mai mulţi ierarhi. Există consistoriu arhieresc prim şi consistoriu arhieresc secund. Asta înseamnă că există şi o şansă pentru inculpatul respectiv să facă un recurs. Dar acest lucru este deja foarte grav. El a fost inaugurat, acest consistoriu arhieresc, atunci când biserica s-a confruntat cu cel mai grav caz de imoralitate publică în cazul fostului episcop de Huşi”, a mai spus fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei.

Ultima sancţiune pentru indisciplină canonică a fost trimisă joi de către Sinodul Bisericii Ortodoxe, iar în document se menţionează: „Se provoacă multă tulburare, dezbinare în rândul clericilor şi credincioşilor creştini ortodoxi, aducând grave prejudicii imaginii Bisericii Ortodoxe Române şi societăţii, creând dificultăţi majore în relaţia dintre Biserica Ortodoxă Română şi autorităţile de stat”.

Întrebat cum ar prioritiza toate aceste neajunsuri pe care declaraţiile de genul acesta le creează bisericii, Vasile Bănescu a spus: „Să ne amintim că anul trecut, exact anul trecut pe vremea aceasta, a existat o discuţie care întâmplător m-a inclus şi pe mine, în calitate de purtător de cuvânt al instituţiei la vremea respectivă, când luasem deja atitudine de fiecare dată când apăreau un astfel de derapaj cu consecinţe grave asupra imaginii Bisericii, dar iată şi tulburare în rândul credincioşilor”.

“Amintiţi-vă că personajul despre care e vorba acum dorea să organizeze un meeting împotriva Patriarhiei Române, adică un meeting prin care să preseze Patriarhia Română, să accepte ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de mitropolie. Acela a fost un moment care a pus pe gânduri sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Când cineva din interior face presiuni asupra conducerii instituţiei pentru a-i satisface o solicitare”.

Redăm în continuare dialogul dintre Vasile Bănescu şi gazda sa:

Jurnalistă: Şi cumva se întoarce împotriva instituţiei din care face parte.

Vasile Bănescu: Se întoarce de fiecare dată când oricine e reprezentantul instituţiei Bisericii rosteşte în plan public lucruri care tulbură. Cum să nu tulburi atunci când spui că Putin, de exemplu, este un om onorabil? Împăciuitor, e omul păcii!

E omul trimis de Dumnezeu, e cel mai mare ctitor de biserici! Toate acestea traduc, succint, viziunea ortodoxist-politică asupra lucrurilor în biserică.

Adică n-au nicio legătură cu creştinismul, nicio legătură cu ortodoxia. Ortodoxismul acesta militant-politic, care în general, după cum vedeţi, se ataşează de personaje foarte prost orientate în spaţiu moral şi pe care le promovează. Este un lucru grav şi, nu întâmplător, anul acesta s-a revenit cu acest document foarte important.

Jurnalistă: Cât de mult au prejudiciat toate aceste episoade imaginii bisericii ortodoxe?

Vasile Bănescu: Eu cred că foarte mult. Şi spun asta nu ca supoziţie, ci din experienţa personală pe care am avut-o în ultimii ani cu societatea românească, cu presa din România.

Sunt oameni profund scandalizaţi şi întrebarea recurentă, care mi se adresa şi mi se adresează şi acum, este de ce personaje de felul acesta rămân în continuare reprezentanţii instituţiei pe care o compromit în mod maximal, aş spune.

Jurnalistă: Ar fi de vină tot îndelunga răbdare? De vină între ghilimele.

Vasile Bănescu: Sigur. Cred că despre asta e vorba, dar nu doar despre asta.

Jurnalistă: Am înţeles. Nu doar Înalt Preasfinţitul Teodosie a fost vizat de această dojană, ci şi alţi 26 de clerici. În cazul ăsta, despre ce a fost vorba?

Vasile Bănescu: E vorba în primul rând despre clericii care s-au angajat într-un mod fără precedent, aş spune, de la monahi a căror treabă este rugăciunea, munca şi contemplaţia, ca să spun aşa, de la monahi care s-au implicat în spaţiu virtual pentru a promova un personaj cvazipolitic sau politic, dacă doriţi, care bineînţeles maltrata învăţătura creştină în toate discursurile publice.

O astfel de implicare nu poate trece neobservată. În mod firesc, lumea a fost scandalizată. De ce clerici mari şi mici, din păcate şi mari, iată, s-au implicat într-un mod atât de subiectiv şi de partinic, într-un mod aberant.

Nu pot să sprijini sau să validezi din punct de vedere bisericesc şi creştin persoane care sunt în răspăr cu învăţătura creştină. Asta este o eroare care e, într-un fel, psihanalizabilă în sensul că denunţă o psihologie strâmbă a oamenilor care s-au implicat în asta.

Din păcate, am observat şi eu în acelaşi comunicat, au fost sancţionaţi în acelaşi mod şi oameni care au dorit să explice în spaţiul public eroarea aceasta de a sprijini un personaj politic care nu are nicio legătură, de fapt, cu biserica şi care, dimpotrivă când vorbeşte, duce în derizoriu sau în absurd anumite lucruri din punct de vedere religios.

Aş spune că acest lucru a atras atenţia, inclusiv dumneavoastră iată, când s-au pus pe acelaşi plan persoane care s-au implicat în mod nociv, aş spune, pentru biserică în spaţiul politic şi persoane care au luat atitudine împotriva acestui derapaj.

Jurnalistă: Da, domnule Bănescu, din păcate nu e pentru prima dată când anumite feţe bisericeşti se implică în susţinerea unor candidaţi politici. Cât de mare este ispita de a influenţa într-un fel societatea, fie că vorbim despre politică sau vorbim despre medicină, ne amintim, poziţiile unora dintre preoţi în timpul pandemiei, pro sau contra vaccinare?

Vasile Bănescu: Pandemia rămâne punctul de răscruce în inaugurarea polarizării fără precedent a societăţii româneşti, când, aşa cum spuneam eu la vremea respectivă, în loc să se asculte de medici, se asculta de unii clerici, ca şi cum aceştia ar fi fost abilitaţi de ceva anume pentru a se pronunţa din punct de vedere medical.

Rezultatul? Răspândirea în spaţiu public a unor mari elucubraţii. Ispita aceasta este mare, din păcate. De ce ajunge să se materializeze în felul acesta? Pentru că e vorba de o degringoladă a societăţii româneşti, o societate în care autoritatea, inclusiv iată a bisericii, este diluată.

Legea, cum gândesc unii români, e făcută pentru a fi încălcată, şi gândesc iată şi anumiţi clerici, apropo de legea bisericească, pe care o încalcă. Şi din acest motiv, degradarea aceasta socială, care a cuprins şi spaţiul bisericii şi pe unii dintre clerici, conduce la astfel de răzvrătiri absurde împotriva ordinii. Ordinea, am mai spus-o şi o voi repeta mereu, este vitală pentru spaţiul public ca şi pentru persoana fiecăruia dintre noi.

Această răzvrătire împotriva ordinii, această lipsă radicală de discernământ, această opoziţie faţă de realitate, să ajungi să te cerţi cu realitatea ca un gică contra, în biserică, mi se pare un simptom total îngrijorător.

Este necesară revenirea la ordine, este necesară despărţirea de personaje care, repet, compromit nu doar biserica, ci compromit cuvintele lui Hristos.

Jurnalistă: În ce măsură vorbim, domnule Bănescu, despre o combinaţie fatală între aceste imixtiuni în viaţa publică, fie că vorbim despre politică sau medicină în timpul pandemiei, cu mediul online?

Vasile Bănescu: E o mare legătură. A vedea monahi pe reţelele de socializare. Clericii, obişnuiţi, preoţi, e firesc să aibă conturi de socializare pentru că acolo transmit inclusiv lucruri benefice, necesare comunităţii lor. Nu facem din cleric cineva care pluteşte pe deasupra realităţii pentru că e o utopie asta şi nici nu este firesc.

Dimpotrivă se cere bisericii implicare, inclusiv în spaţiul online, dar implicare cu discernământ, implicare fidelă mesajului lui Cristos.

Atunci când virtualul este folosit ca instrument de propagandă politică din partea unor clerici, care, repet, în cazul despre care vorbim, s-au implicat într-un mod care i-a compromis şi pe ei.

De ce i-a compromis? Pentru că personajul pe care l-au sprijinit nu are nicio legătură, repet, cu miezul învăţăturii creştine, pe care o răstălmăceşte! Despre asta este vorba, ispita online-ului este foarte mare şi, fiecare, evident, se compromite sau se onorează pe cont propriu.

Context

Reamintim că ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost sancţionat în urmă cu două săptămâni de Biserica Ortodoxă pentru că l-a numit pe Călin Georgescu, într-un interviu acordat publicaţiei Le Figaro, ”trimisul lui Dumnezeu”.

Teodosie a primit o dojană sinodală scrisă, a doua în decurs de un an, şi riscă să ajungă la suspendarea din funcţie dacă ve recidiva.

Teodosie declarase pentru publicaţia franceză că Georgescu "este mai mult un om al lui Dumnezeu decât un politician. Este un credincios, nepot şi strănepot de preot, care apără valorile creştine şi se interesează de viaţa de zi cu zi a românilor". Iar despre Vladimir Putin, Teodosie a spus că "este un om al împăcării şi un constructor de biserici".

În paralel, Sfântul Sinod a aplicat o sancţiune similară episcopului Ignatie al Huşilor, în urma pastoralei de Crăciun în care acesta a criticat retorica anti-europeană şi anti-americană a lui Călin Georgescu, deşi nu i-a menţionat direct numele. Episcopul Ignatie este cunoscut pentru implicarea sa în acţiuni caritabile şi pentru integritatea sa.

Potrivit hotărârii Sinodului, cei doi ierarhi au fost sancţionaţi deoarece „nu au respectat disciplina canonică, statutară şi sinodală privind poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi campaniile electorale”, provocând astfel tulburare şi dezbinare în rândul credincioşilor şi clericilor. De asemenea, s-a considerat că aceştia au afectat imaginea BOR şi relaţiile dintre Biserică şi autorităţile statului.