Rezistenţa la antibiotice, între mit şi realitate

Creşterea rezistenţei la antibiotice a devenit o problemă globală, deoarece reduce posibilitatea de a trata cu succes bolile infecţioase. În urmă cu doar câteva săptămâni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat cu privire la confuzia generală care există în jurul utilizării şi efectelor produse de antibiotice.

"Creşterea rezistenţei la antibiotice este o criză sanitară la nivel mondial iar guvernele au recunoscut că acest lucru este unul dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică", a declarat directorul general al OMS, Margaret Chan.

Din acest motiv, Marc Mendelson, profesor de boli infecţioase din cadrul Universităţii din Cape Town, Africa de Sud, a clarificat o serie de puncte referitor la antibiotice, într-un articol interesant publicat în The Conversation.

Nu se dezvoltă rezistenţă la antibiotice dacă se administrează corect

Fals. Mendelson explică faptul că de-a lungul miilor de ani, bacteriile au avut nevoie să se protejeze de substanţele chimice produse de alte bacterii şi ciuperci menite să le omoare. De când Fleming a descoperit penicilina, în 1928, aceste substanţe au fost folosite ca antibiotice.

Profesorul afirmă că în timp ce unele bacterii sunt eliminate de antibiotice, altele, evoluând, au dezvoltat mecanisme pentru a fi mai rezistente şi a rămâne în organism. Mai mult, pot contamina alte persoane în moduri diferite. Pe scurt, deşi luaţi în mod corespunzător tratamentul cu antibiotice nu garantează că vor fi eliminate toate bacteriile.

Este corpul nostru cel care devine rezistent la antibiotice

Nu, este fals, bacteriile sunt cele care devin rezistente. Mendelson adaugă că nu există nimic în corpul nostru care se poate schimba pentru a contracara rezistenţa la antibiotice.

Antibioticele reprezintă leacul pentru răceală comună şi gripă

Antibioticele funcţionează doar împotriva bacteriilor. Cu toate acestea, răceala comună şi gripa sunt cauzate de viruşi. Cu cât mai multe antibiotice folosim, cu atât mai mult numărul bacteriilor mai rezistente creşte, reprezentând un risc pentru societate.

Când ne simţim mai bine putem înceta să luăm antibioticul

Mendelson asigură că într-o infecţie bacteriană, simptomele se îmbunătăţesc înainte ca toate bacteriile să fie eliminate, şi, prin urmare, recomandă continuarea tratamentului până la sfârşitul acestuia. Profesorul ne avertizează că, dacă ne oprim să luăm antibioticele, bacteriile se pot multiplica.

Putem lua ceea ce rămâne dintr-un tratament anterior

Fals. Niciodată nu trebuie luate antibiotice care nu au fost prescrise de către un medic. Mendelson ne oferă două motive. Pe de o parte, în cazul în care antibioticul este expirat, poate conţine un principiu activ depreciat şi este mult mai probabil să provoace rezistenţă. Pe de altă parte, dacă nu luăm un tratament adecvat, de asemenea, creşte probabilitatea ca bacteriile să devină rezistente.

Rezistenţa apare numai atunci când antibioticele sunt luate des

Fals. Rezistenţa poate apărea de fiecare dată când se ia un antibiotic, nu contează dacă o singură dată sau de mai multe ori. Potrivit profesorului, antibioticele chiar şi după o singură doză pot provoca reacţii adverse care pun viaţa în pericol. De asemenea, produc tulburări "catastrofale" bacteriilor care trăiesc în intestinele noastre.

Vina este a personalului medical?

În acest caz, Mendelson admite că într-adevar personalul medical nu a oferit informaţii publicului larg cu privire la problema rezistenţei şi utilizării antibioticelor, pentru creşterea nivelului de "educaţie şi conştientizare".

În schimb, aminteşte despre presiunea exercitată de pacienţi asupra medicilor pentru a le fi prescrise antibiotice, atunci când merg la centrele de sănătate.