Ce este mai bun pentru igiena mâinilor: gelurile dezinfectante sau săpunul obişnuit?

În ultimul timp, tot mai mulţi oameni tind să creadă că preparatele antibacteriene sunt de neînlocuit pentru igiena mâinilor. Dar sunt oare aceste produse într-adevăr eficiente, sau fac mai mult rău decât bine?

În primul rând, trebuie să ştim că există o mare diferenţă între dezinfectantele obişnuite pentru mâini şi preparatele antiseptice profesioniste, folosite în sfera medicinii şi cea alimentară. Ultimele au efect foarte puternic şi sunt capabile să distrugă practic toţi microbii.

Produsele antiseptice uzuale folosite pe larg în ultimul timp există sub formă de soluţie, geluri, spray sau şerveţele umede şi conţin, de regulă, alcool izopropilic, alcool etilic sau o combinaţie a acestora. Alte preparate pot să conţină alte varietăţi ale alcoolului (acid lactic, triclosan şi clorhexidină) sau să fie fără alcool. Cu cât este mai mare cantitatea de alcool, cu atât antisepticul este mai puternic, însă această proprietate a antisepticului este cea mai periculoasă pentru pielea mâinilor noastre, deoarece, în mod inevitabil, pielea devine mai uscată şi mai vulnerabilă la acţiunea nefavorabilă a mediului înconjurător.

În plus, medicii susţin că majoritatea dezinfectantelor pentru mâini conţin şi alte ingrediente dăunătoare, cum ar fi:

1. Diferite substanţe antibacteriene, care contribuie la dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice. Un sanitizer pentru mâni cu menţiunea "antibacterian" este mult mai periculos decât cel simplu: componentele antibacteriene ce intră în componenţa lui au o acţiune similară antibioticelor, deşi sarcina antisepticului pentru mâini nu este de a trata, ci de a preveni transmiterea agenţilor patogeni. În ceea ce priveşte tulpinile rezistente de bacterii, sanitizer-ul nu are niciun efect asupra lor şi nu poate să le împiedice creşterea şi înmulţirea.

2. Parabenii sunt substanţe chimice care inhibă dezvoltarea bacteriilor şi cauzează multe efecte adverse de tipul neurotoxicităţii, iritări ale pielii, afecţiuni ale sistemului endocrin, cancer etc. Cele mai dăunătoare sunt preparatele ce conţin metil, propil, butil, etil, parabeni.

3. Triclosanul previne creşterea bacteriilor slabe, fortificând în acelaşi timp bacteriile rezistente la antibiotice, ceea ce duce la apariţia superbacteriilor de tipul MRSA (stafilococul rezistent la meticilină). În organismul nostru, triclosanul se descompune în dioxine, având o mulţime de efecte nocive. Triclosanul afectează celulele creierului, determină creşterea celulelor cancerului de sân şi provoacă dezechilibre hormonale severe.

4. Antisepticele pe baza de alcool conţin alcool etilic în proporţie de aproximativ 65%, care intră în circuitul sanguin prin piele, precum şi prin inhalarea vaporilor. Alcoolul izopropilic este o neurotoxină puternică. Este toxic chiar şi în doze mici şi se absoarbe foarte rapid prin piele. Antisepticele pe bază de alcool distrug de asemenea stratul protector exterior al pielii, facilitând accesul în corpul nostru a multor substanţe periculoase, cum ar fi parabenii.

5. Clorura de benzalconiu, care se găseşte în antisepticele fără alcool, este de asemenea foarte toxică şi provoacă numeroase dereglări ale funcţionării sistemului imunitar, dermatită cronică, astm, etc.

6. Componentele aromatice conţin substanţe chimice toxice care de obicei sunt ţinute secret de către producătorii de antiseptice. Pot să fie ftalaţii, care au capacitatea de a conserva parfumul pentru mai mult timp. Ftalaţii sunt foarte periculoşi deoarece ne afectează serios sistemul endocrin. Alte componente aromatice pot să provoace dermatite, insuficienţă respiratorie, alergie, tulburări ale sistemului reproductiv.

De reţinut: corpul uman este capabil singur să distrugă microbii din jurul nostru. Folosirea antibioticelor şi dezinfectările excesive sunt, de fapt, periculoase şi pentru sănătatea copiilor, deoarece substanţele existente în antiseptice pot să provoace iritarea pieli şi a mucoaselor la copii.

În plus, cercetările efectuate de oamenii de ştiinţă italieni au arătat că gelurile dezinfectante pentru mâini au proprietăţi foarte slabe de curăţare şi conţin mulţi alergeni. Potrivit acestora, cu mult mai eficientă din această perspectivă ar fi spre exemplu o simplă spălarea pe mâini cu apă şi săpun, timp de cel puţin 30 de secunde.

În ceea ce priveşte tratamentul dezinfectare a plăgilor, antisepticele nu sunt potrivite de asemenea, deoarece nu sunt concepute pentru dezinfectarea pielii afectate şi au o acţiune bactericidă foarte slabă în acest sens.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.