RETROSPECTIVĂ Epoch Times 2013: Protestele împotriva exploatării mineralelor de la Roşia Montană

De câteva luni, România vuieşte de sloganele activiştilor „Salvaţi Roşia Montană” dar şi ale celor care se opun distrugerii ţării prin otrăvirea cu cianuri şi a adoptării de către clasa politică a unei legi ilegale şi imorale, care ar permite confiscarea terenurilor cetăţenilor români.

Premierul Victor Ponta a promis în campania electorală ”Respingerea proiectului Roşia Montană, cu evaluarea corectă pe trei zone: respectul pentru mediu, protejarea interesului naţional şi combaterea corupţiei politice”.

La mai puţin de un an de la această promisiune electorală, Guvernul a aprobat proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor de la Roşia Montană, aceasta fiind o lege cu dedicaţie pentru RGMC, care i-ar da drepturi depline în perimetrul de exploatare şi în apropierea lui.

Guvernul a decis, la 27 august, să aprobe proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, proiect care urma sa intre în circuitul parlamentar pentru a fi avizat de comisii şi apoi, în final, votat în Senat şi Camera Deputaţilor.

Foarte grav este faptul că legea specială pentru Roşia Montană urma sa dea puteri nelimitate RGMC, aceasta căpătând atribuţii ale statului, inclusiv drept de expropriere. Toţi locuitorii Roşiei Montane care ar fi refuzat să-şi vândă proprietăţile puteau fi daţi afară de pe pământurile lor, care reveneau în concesiune spre exploatare Gold Corporation. Deci dreptul la proprietate prevăzut în Constituţie, în oricare stat de drept, nu ar mai fi garantat, iar RGMC ar deveni stat în stat.

Mai mult, RMGC putea obţine direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere, pe o perioadă de 49 de ani, avea dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile expropriate, inclusiv a celor cu „destinaţie specială”, adică lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime.

Pentru a scăpa de răspundere şi pentru a nu pierde voturi, Ponta trimite legea în Parlament, care trebuie să decidă. Guvernul a dat undă verde proiectului, însă premierul a afirmat că personal votează împotriva lui. Rovana Plumb, ministrul Mediului, Daniel Barbu, ministrul Culturii şi Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei au susţinut public, şi au avizat proiectul de lege.

Despăgubiri

Ideea că statul român va plăti despăgubiri dacă nu va fi votată legea privind exploatarea minereurilor de la Roşia Montană a fost lansată de premierul Victor Ponta şi de ministrul Dan Şova, care chiar ameninţa cu plata acestora.

Ca reacţie, Compania Gabriel Resources a anunţat că va da în judecată Guvernul român şi va cere despăgubiri de 4 miliarde de dolari dacă Parlamentul va vota pentru respingerea proiectului Roşia Montană, a declarat Jonathan Henry, directorul companiei, adăugând că România va avea de suferit în atragerea de investiţii străine.

Proteste

Mii de oameni au protestat paşnic la Bucureşti şi în alte zeci de oraşe pe 1 septembrie împotriva propunerii legislative, manifestaţiile fiind organizate pe reţelele de socializare. Protestatarii au avut sloganuri şi bannere ingenioase, difuzoare şi corturi, tobe şi camere video. Ei au anunţat că "revoluţia începe cu Roşia Montană".

Protestele iniţiate la 1 septembrie au continuat la Bucureşti în fiecare zi a săptămânii, iar în week-end-uri, mii de protestatari s-au aflat din nou pe străzi.

Manifestanţi par să fie în mare măsură tineri care ştiu să folosească noile tehnologii pentru a se informa. Ei sunt preocupaţi de probleme de mediu, calitatea aerului, patrimoniu, de ţara în care trăiesc. Pur şi simplu este o generaţie de tineri în jur 30 de ani, care s-a săturat de corupţia şi cinismul politicienilor care vând resursele ţării pe nimic corporaţiilor străine. Ei se opun distrugerii mediului pentru câştiguri economice, vor o Românie mai bună, fără gunoaie pe străzi, dar şi fără politicieni corupţi.

"Acest proiect este un dezastru imens pentru mediu", a declarat Eugen David, un fermier de la Roşia Montană, preşedintele ONG-ului "Alburnus Maior", care se opune planurilor miniere.

"Proiectul este dubios din punct de vedere tehnic, legea din spatele său este neconstituţională - deoarece ignoră legile privind proprietatea, precum şi interesele statului român - şi (proiectul) a corupt mulţi politicieni", susţine fostul ministru al culturii, democrat-liberalul Theodor Paleologu.

Remus Cernea declara înainte de începerea protestelor: ”Este regretabil că Guvernul vine cu un astfel de proiect de lege, întrucât acesta, în esenţă, suspendă statul de drept. De ce? Practic structura întregului proiect vizează eliminarea tuturor barierelor legislative împotriva proiectului minier pe bază de cianuri, de la Roşia Montană. Aşadar, toate acele legi care împiedicau proiectul de la Roşia Montană, acum vor fi modificate, sau suspendate, pentru a se permite iniţierea acelui proiect cu impact devastator asupra mediului. Această iniţiativă a Guvernului sper să se lovească de un refuz al Parlamentului, sper ca Parlamentul să aibă înţelepciunea să refuze, să respingă o astfel de iniţiativă”.

În ziua de duminică, 15 septembrie, Capitala a găzduit circa 25.000 de protestatari, potrivit estimărilor organizatorilor. Aceştia au ieşit în stradă să-şi manifeste dezaprobarea faţă de proiectul de exploatare a mineralelor pe baza de cianuri de la Roşia Montană. Ei vor o Românie mai bună, mai curată, în care reprezentanţii populaţiei trebuie să ţină cont de necesităţile acesteia.

Începând cu 1 septembrie protestele s-au ţinut lanţ, iar pe 15 septembrie, acestea au culminant cu organizarea de manifestaţii în 33 de oraşe din România şi 41 din străinătate. În această zi a avut loc cel mai mare protest din ultimii 20 de ani.

Protestele s-au desfăşurat, printre altele, la Roşia Montană, Timişoara, Bistriţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov, Bârlad, Târgu Mureş, Alba Iulia şi chiar în Viena, Budapesta, Praga, Londra, Bruxelles şi Toronto.

Comisia parlamentară specială

În urma presiunilor protestatarilor a fost constituită în 17 septembrie o Comisie parlamentară specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană.

La Comisia specială pentru Roşia Montană au fost audiaţi miniştri, oficiali, dar şi protestatari care au fost prezenţi în Piaţa Universităţii şi care au susţinut că manifestanţii din stradă doresc retragerea acestui proiect. Majoritatea persoanelor care au venit la comisie au susţinut că zăcământul de la Roşia Montană are o importanţă strategică şi au întrebat cum a putut fi acordată o licenţă de exploatare în 1999, fără licitaţie.

O viziune surprinzătoare a avut deputatul PSD Florin Iordache, care a încercat să-i convingă pe participanţi că în migdale, concentraţia de cianură este mai mare decât cea din Roşia Montană.

Dezvăluirile fostului director IGR

Fostul director general al Institutul Geologic Român, Ştefan Marincea, a fost audiat la 8 octombrie de Comisia specială. La acea data el avea încă funcţia de director general, dar ulterior a fost demis „prin fax”. Marincea a precizat că demiterea sa are probabil legătură cu faptul că a solicitat desecretizarea unor documente privind proiectul de exploatare care sunt "falsuri" şi "probabil că nu trebuia să ajung la ele".

În cadrul audierilor Comisiei, acesta a criticat proiectul de exploatare şi a apreciat că acesta este "de nota cinci" susţinând că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene. "Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize. (...) S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. Trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase", a precizat Marincea.

Ştefan Marincea susţine că proiectul "nu este în avantajul statului român" pentru că presupune costuri uriaşe după exploatare.

Referindu-se la demiterea sa, acesta a declarat, ulterior, că a fost anunţat "prin două ordine, cu semnături diferite" că a fost demis din funcţia de director general al IGR.

Comisia specială pentru Roşia Montană este de părere că declaraţiile lui Ştefan Marincea, audiat în calitatea sa oficială de director general al IGR de la acel moment, alături de declaraţiile angajaţilor institutului, care au făcut parte din echipa trimisă pentru cartografierea zonei sunt "extrem de grave şi trebuie investigate de către instituţiile judiciare".

După săptămâni de proteste stradale împotriva distrugerii şi vânzării zonei Roşia Montană, Comisia parlamentară Specială a respins pe 11 noiembrie, proiectul de lege privind exploatarea auriferă cu cianuri de la Roşia Montană şi a precizat, în raportul emis, că se simte necesitatea unui cadru legislativ mai larg. În acelaşi timp, Comisia recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate şi atrage atenţia asupra unor „posibile încălcări ale legislaţiei” în vigoare pe parcursul exploatării miniere.

Prin desecretizarea licenţei se poate afla cine a făcut presiuni pentru a transfera licenţa cu titlu gratuit de la compania Minvest Deva la Compania Roşia Montană. De asemenea, Comisia specială pentru Roşia Montană a informat că va sesiza DNA-ul şi Parchetul pentru a investiga posibilele încălcări ale legislaţiei, referindu-se la transferarea licenţei cu titlu gratuit.

Membrii comisiei au considerat că este necesară crearea unei noi legi-cadru pentru exploatările aurifere.

Jandarmii au schimbat foaia

Din data de 1 septembrie, când au început manifestaţiile împotriva exploatării mineralelor din zona Roşia Montană, au avut loc, cel puţin săptămânal, marşuri în Capitală şi în alte oraşe din ţară şi de peste hotare. Faţă de primele manifestaţii, când jandarmii au avut o atitudine paşnică, la protestul din 13 octombrie împotriva proiectului Roşia Montană, s-au produs îmbrânceli în Piaţa Universităţii între jandarmi şi forţele de ordine.

De altfel, cazurile în care jandarmii au fost violenţi, au vorbit urât şi i-au bruscat pe protestatari nu au fost puţine, întâmplându-se în Bucureşti, Cluj, Braşov dar şi în alte oraşe.

La Cluj Napoca, au avut loc numeroase proteste împotriva exploatării minereurilor de la Roşia Montană, la care au participat peste 2.000 de persoane. În a zecea zi de proteste jandarmii au apelat la violenţă pentru a îndepărta protestatarii. Forţele de ordine au eliberat carosabilul din faţa Prefecturii folosind forţa, iar protestatarii susţin că oamenii au fost loviţi.

Şi în Braşov protestatarii au acuzat jandarmii de violenţe împotriva unora dintre ei, care au fost ridicaţi şi duşi la secţia de poliţie în timpul protestelor.

În context, premierul Victor Ponta a afirmat, pe 18 octombrie, că jandarmii au mandat să intervină în cazul protestelor, conform legii, atunci când se trece "linia roşie". "Aveţi din partea mea mandat, jandarmii să activeze fără niciun fel de complex, când este vorba de încălcarea legii", i-a spus Victor Ponta ministrului de interne, Radu Stroe, la începutul unei şedinţe extraordinare de Guvern. Ponta a luat exemplul protestelor din Canada împotriva gazelor de şist, unde "s-a intervenit dur".

Având încuviinţarea premierului pentru a interveni în forţă faţă de protestatari, jandarmii au avut de multe ori un comportament violent, bruscându-i pe protestatari atât fizic cât şi verbal, atât în cazul protestelor împotriva exploatării mineralelor de la Roşia Montană, cât şi împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică de la Pungeşti.

Marea Adunare a Moţilor de la Câmpeni. Moţii au strigat „Uniţi salvăm Roşia Montană”

Ziua de 19 octombrie 2013 reprezintă un punct de cotitură în lupta românilor pentru protejarea şi apărarea ţării faţă de proprii ei conducători.

La Câmpeni au venit mii de oameni din toată ţara pentru a participa la Marea Adunare a Moţilor şi pentru a-şi arăta hotărârea şi convingerea că trădările, corupţia şi nesimţirea crasă a politicienilor şi afaceriştilor corupţi români nu îşi mai pot urma cursul tradiţional stabilit imediat după 1989.

Manifestanţii veniţi din diverse oraşe ale ţării (Cluj Napoca, Bistriţa, Oradea, Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara etc.) s-au „înarmat” cu costume populare, bannere, fluiere, buciume din plastic, clopote, aparate foto şi mai ales cu un spirit înflăcărat şi dornic să facă ceva pentru ţara lor. Printre sloganele strigate sau scrise pe bannere au fost: “Nu corporaţia face legislaţia”, “Uniţi salvăm Roşia Montană” sau “Uniţi salvăm Munţii Apuseni”.

În cadrul Adunării, manifestanţii au cerut, printre altele, demisia guvernului actual, respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetăţenilor români, includerea Roşiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO, interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activităţile miniere din România, interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de şist.

Totuşi, chiar dacă protestele au avut un caracter paşnic, guvernul a încercat să-i catalogheze pe manifestanţi ca fiind legionari, teribilişti sau hipsteri. Motivul este clar: denigrând mişcarea stradală autorităţile ar câştiga un avantaj şi timp preţios pentru a-şi alege o nouă strategie în vederea finalizării planurilor lor.

Deşi, aparent, guvernul pare să ignore puterea poporului, această Mare Adunare a Moţilor a stârnit unele emoţii că ar putea determina marea masă a românilor să iasă din somnolenţă, indiferenţă şi neimplicare.

Astfel, premierul a declarat în cadrul unei transmisiuni televizate: “Am văzut că există un grup extremist la Câmpeni, alături de Roşia Montană. Nu vom lăsa manifestările extremiste să se întindă şi vom lua măsuri imediat.”

De fapt, organizatorii adunării de la Câmpeni au afirmat că zeci de autobuze au fost blocate în câteva localităţi din ţară şi oprite să ajungă la Adunare, aşa cum au făcut şi în cazul protestelor de la Pungeşti împotriva exploatării gazelor de şist.

Alături de manifestanţi s-au “trezit” şi unii teribilişti sau rău intenţionaţi care au huiduit sau au batjocorit protestatarii.

De care parte a baricadei

Se pare că cei care au o astfel de atitudine sunt într-adevăr prost informaţi şi consideră că extragerea aurului cu cianuri reprezintă singura lor şansă de a ieşi din sărăcie. Nu au înţeles că aurul poate fi extras şi prin folosirea altor tehnologii mai puţin poluante şi că cianurarea reprezintă un pericol puternic pentru sănătatea pământului.

Este vitală informarea continuă şi corectă a românilor care încă nu ştiu de care parte a baricadei să se plaseze: cea a afaceriştilor, hoţilor şi jefuitorilor ţării sau cea a românilor treziţi la realitate.

Protest Greeenpeace

Pe 9 decembrie, un număr de 50 de activişti GREENPEACE din 10 ţări au protestat în faţa Palatului Parlamentului din Bucureşti împotriva exploatării minereurilor aurifere de la Roşia Montană. Activiştii au atras atenţia prin modul extrem de original la care au recurs pentru a protesta: au sărit gardul clădirii Parlamentului şi au început să sape după aur pe peluza din faţă, afişând bannere cu mesajul „Exploatare minieră auriferă” şi „Gold mining area”.

Legea minelor

În cadrul şedinţei USL din 12 noiembrie, PSD şi PNL au căzut de acord să abandoneze proiectul iniţial pentru Roşia Montană, considerat prea cu dedicaţie pentru RMGC şi să iniţieze o lege nouă care să creeze o bază legală corespunzătoare pentru exploatarea de la Roşia Montană. Pe baza acestei legi, Guvernul va putea emite o ordonanţă pentru această exploatare.

Prin noua Lege a minelor, se doreşte crearea unui cadru legislativ care să permită exproprierea rapidă şi abuzivă a proprietarilor de teren de la Roşia Montană, declarând investiţia privată a lui Gabriel Ressources o "lucrare de utilitate publică". Această intenţie a USL, care va fi ascunsă în noua lege a minelor, este cel mai grav atac la caracterul sacru şi inviolabil al proprietăţii şi o invitaţie la jaf adresată tuturor companiilor miniere care vor putea invoca caracterul "de utilitate publică", al goanei după bogăţiile din subsolul României.

De fapt, prin noua lege, se crează impresia că modificarea legii minelor nu este în favoarea RMGC, folosindu-se termeni aparent generali, însă în cadrul cărora nu poate intra decât Roşia Montană.

Legea Minelor a fost supusă votului camerelor parlamentului, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi nici la Senat, nici la Camera Deputaţilor.

La Senat, varianta modificată a Legii minelor a fost respinsă anterior în plen, fiind exprimat un număr de voturi sub minimul de 204 voturi necesar pentru adoptarea acesteia, după o serie de dispute aprinse între senatorii PDL şi cei ai puterii cu privire la prevederile acesteia.

Comisiile reunite pentru Industrii şi Administraţie ale Camerei Deputaţilor au adoptat Legea minelor, în forma agreată de USL, toate amendamentele opoziţiei fiind respinse.

Textul final al proiectului de lege elaborat în USL, care a fost adoptat de Comisiile reunite într-o şedinţă de taină, nu a fost publicat pe site-urile Camerei sau Senatului, iar presa nu a avut acces la document nici în cadrul lucrărilor, parlamentarii primind actul normativ xeroxat.

Actul normativ a fost avizat cu majoritate de voturi de către comisii, înregistrându-se două opţiuni împotrivă.

Întrebat despre lipsa de transparenţă privind forma adoptată a legii minelor, preşedintele Comisiei de Industrii, PSD-istul Iulian Iancu, a precizat că jurnaliştii vor avea acces la amendamente imediat după terminarea lucrărilor.

Mihai Răzvan Ungureanu a afirmat că Legea Minelor şi modul netransparent în care s-a procedat este o invitaţie la corupţie şi la nerespectarea legii în viitor, precizând că această variantă a legii este elaborată cu adresă precisă pentru exploatarea minereurilor de la Roşia Montană.

Chiar dacă proiectul modificat al legii minelor n-a fost adoptat, Parlamentul şi guvernul vor încerca să supună votului din nou legea minelor. Prevederile ilegale din legea cu dedicaţie pentru RMGC au fost copiate şi transpuse în proiectul discutat de Parlament. Mai mult, acesta a preluat o mare parte din derogările de la alte legi şi chiar de la Constituţie, pe care Legea specială pentru Roşia Montană le-a dat în favoarea proiectului minier.