Greenpeace: Scrisoare deschisă către guvernul şi parlamentul Canadei pe tema Roşia Montană

Greenpeace, Council of Canadians, Earthworks, Friends of the Earth Canada, Alburnus Maior şi grupul de susţinere Canada Save Roşia adresează o scrisoare deschisă Ministerului Afacerilor Externe canadian solicitând elaborarea unei legislaţii care să permită tragerea la răspundere a companiilor canadiene, în special a celor din industria extractivă, pentru proiectele propuse şi operaţiunile curente din afara ţării, se arată într-un comunicat de presă Greenpeace remis redacţiei Epoch Times. De asemenea, în scrisoare organizaţiile solicită guvernului canadian să îşi retragă sprijinul faţă de proiectul minier de la Roşia Montană.

Guvernul canadian a ignorat gravele problemele ridicate de numeroşi experţi, instituţii respectate şi comunitatea românească, în ceea ce priveşte nu numai distrugerea ireversibilă a habitatului natural, evaluările slabe de mediu, precum şi strămutarea forţată a populaţiei locale, dar, de asemenea, suspiciunea de fraudă şi falsul în declaraţii. Guvernul canadian a ignorat, de asemenea, protestele masive împotriva acestui proiect minier pentru care s-au adunat, în ultimele câteva luni, zeci de mii de persoane în România şi Canada, precum şi în alte ţări din întreaga lume.

Organizaţiile semnatare sunt profund îngrijorate de sprijinul dăunător al Guvernului canadian faţă de acest proiect, care are mai multe probleme serioase de mediu, juridice şi economice. Acestea cer guvernului Canadei să nu mai ofere lobby sau asistenţă pentru proiectul minier de la Roşia Montană al Gabriel Resources şi fac un apel pentru sprijinirea dezvoltării legislaţiei canadiene, care ar determina companiile miniere canadiene să răspundă în faţa legii pentru operaţiunile lor în străinătate.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii deschise.

Către: Ministerul de Externe al Canadei, John Baird

Membrilor Parlamentului Canadei

Membrii opoziţiei oficiale faţă de afacerile externe: Elizabeth May, Partidul Verde; Paul Dewar, NDP; Jean-François Fortin, Bloc Québécois; Marc Garneau, Partidul Liberal

Vă solicităm respectuos să:

1. Elaboraţi o legislaţie care să permită tragerea la răspundere a companiilor canadiene, în special a celor din industria extractivă, pentru proiectele propuse şi operaţiunile curente din afara ţării.

2. Retrageţi sprijinul guvernamental canadian faţă de proiectul minier de la Roşia Montană a Gabriel Resources.

În prezent, companiile canadiene din industria extractivă care desfăşoară operaţiuni în străinătate au doar obligaţii voluntare cerute de către statul canadian. Mai mult, ambasadele canadiene au intervenit frecvent pentru a proteja interesele companiilor miniere canadiene în situaţiile în care comunităţile locale nu sunt de acord cu activităţile derulate de aceste companii şi unde au avut loc grave încălcări ale drepturilor omului şi abuzuri de mediu.

În cadrul procesului de cianurare, proiectul va utiliza 13.000 de tone de cianură pe an (de 13 de ori suma folosită de către toate ţările Uniunii Europene, combinate), lăsând în urmă 500 de milioane de tone de steril, un lac de 215 milioane de metri cubi de apă contaminată cu cianură, delimitat de un baraj de 200 de metri, care ar trebui să reziste pentru totdeauna. Riscul implică, de asemenea, distrugerea a patru munţi, lăsând în urmă patru cratere, şi relocarea a mii de oameni.

Este preconizat că mina va avea un impact catastrofal asupra mediului, asupra ecosistemului local, ca urmare a utilizării cianurii şi a pericolelor şi riscurilor sale dovedite. În cazul în care se produce un accident, efectele negative asupra mediului vor avea, de asemenea, impact asupra ecosistemelor din bazinul Dunării, ca urmare a utilizării cianurii şi a pericolelor şi riscurilor sale dovedite. Au trecut doar 13 ani de când, în apropiere de Baia Mare, în România, 100.000 de metri cubi de apă contaminată cu cianuri deversate în râul Someş au provocat una dintre cele mai grave catastrofe de mediu de la dezastrul de la Cernobîl.

Anchete recente arată că Gabriel Resources dispune de capital pentru a acoperi doar cheltuielile necesare pentru începerea proiectului şi nu poate da asigurări cu privire la gestionarea riscurilor uriaşe de mediu, după cum se menţionează în Raportul anual al companiei. Evaluarea impactului asupra mediului a proiectului Roşia Montană, elaborat de companie a fost apreciat ca fiind "slab organizat, confuz şi necuprinzător" de către consultantul hidrologic independent Robert E. Moran.

Multe instituţii din România, inclusiv Institutul Geologic Român şi Academia Română şi-au exprimat poziţia împotriva proiectului şi a folosirii unor cantităţi enorme de cianură. În prezent, nu există o lege canadiană care să reglementeze operaţiunile companiilor miniere canadiene în străinătate (în afara legii anti-corupţie), astfel încât aceste evaluări de mediu şi riscurile asociate, nu pot fi sancţionate de către statul canadian, în ciuda procentului de 80%, deţinut de compania canadiană în proiect.

Din punct de vedere legal, începuturile acestui proiect sunt foarte controversate. Rapoartele jurnalistice de investigaţie indică o serie de ilegalităţi asociate cu acţiunile acestei Corporatii: de la modul în care companiei i-a fost acordată/decernată licenţa de exploatare prin transfer - nu într-o licitaţie publică, aşa cum ar fi fost legal, la listarea companiei la bursele de valori din Toronto şi Vancouver, falsificarea documentaţiei prezentate oficialilor pentru a obţine aprobarea proiectului - modificări de hărţi geologice şi omiterea de informaţii care să ateste valoarea culturală a regiunii, - plus persoanele asociate cu investiţia, Frank Timiş, fondatorul Gabriel Resources, un criminal condamnat. Mai mult decât atât, finanţatori precum World Bank International Finance Corporation au refuzat să finanţeze proiectul din cauza îngrijorărilor cu privire la poluare şi de strămutare, iar compania de Asigurări Alliantz a refuzat asigurarea proiectului.

Pe 27 august 2013, Guvernul român a propus o lege care ar permite companiei miniere să capete drept de folosinţă asupra terenurilor private pe care de 14 ani locuitorii refuză să le vândă companiei.

Poporul român a protestat împotriva acestui proiect de lege şi a proiectului minier organizând proteste de stradă masive, precum şi în mai multe oraşe din întreaga lume, cum ar fi Londra, Paris, Berlin, Munchen, New York, Montreal, Toronto, Bruxelles, Strasbourg pentru a numi doar câteva (de la începutul protestelor din 1 septembrie a protestat un număr estimat de 100.000 de oameni). Guvernul canadian nu este străin de această situaţie. Reprezentanţii ambasadei au susţinut acest proiect de mai mulţi ani, un fapt menţionat cu mândrie de Gabriel Resources.

De-a lungul anilor, guvernul canadian a făcut lobby activ în susţinerea proiectului controversat. Fostul ambasador canadian Raphael Girard, care mai târziu a ocupat funcţia de director de Consiliu la Gabriel Resources timp de doi ani şi lobbyist pentru companie, a declarat în 2005 că "guvernul canadian sprijină pe deplin proiectul şi, în plus, ambasadele canadiene din Bruxelles şi Budapesta sunt lobby şi vor face tot ce pot pentru a ajuta ca acest proiectul să se implementeze/deruleze.”

Ambasadorii Marta Moszczenska şi Philippe Beaulne, de asemenea, au reiterat, în diferite ocazii, sprijinul pentru Gabriel Resources. De atunci încoace, sprijinul guvernului canadian a luat amploare.

Mai mult decât atât, în octombrie 2013, în timpul şedinţei Comisiei parlamentare privind Roşia Montană, a fost dezvăluit faptul că diplomaţii canadieni au făcut presiuni asupra oficialilor români să aprobe proiectul de exploatare a aurului. Guvernul canadian a ignorat gravele problemele ridicate de numeroşi experţi, instituţii respectate şi comunitatea românească, în ceea ce priveşte nu numai distrugerea ireversibilă a habitatului natural, evaluările slabe de mediu, precum şi strămutarea forţată a populaţiei locale, dar, de asemenea, suspiciunea de fraudă şi falsul în declaraţii.

Guvernul canadian a ignorat, de asemenea, protestele masive împotriva acestui proiect minier pentru care s-au adunat, în ultimele câteva luni, zeci de mii de persoane în România şi Canada, precum şi în alte câteva ţări din întreaga lume.

Organizaţiile semnatare sunt profund îngrijorate de sprijinul dăunător al Guvernului canadian faţă de acest proiect, care are mai multe probleme serioase de mediu, juridice şi economice.

Cerem guvernului Canadei să nu mai ofere lobby sau asistenţă pentru proiectul minier de la Roşia Montană al Gabriel Resources.

Facem apel la dumneavoastră pentru a sprijini dezvoltarea legislaţiei canadiene, care ar determina companiile miniere canadiene să răspundă în faţa legii pentru operaţiunile lor în străinătate.

Semnatari

Greenpeace România, Greenpeace Canada, Greenpeace Ungaria

Council of Canadians

Earthworks

Friends of the Earth Canada

Mining Watch Canada, Mining Watch România

Alburnus Maior Association, coordonator al campaniei Salvaţi Roşia Montană - Roşia Montană, Judeţul Alba, România

Canada Save Roşia, grup de sprijin pentru campania Salvaţi Roşia Montană în Canada