"M-a deranjat cel mai tare" - Nicuşor Dan critică modul în care instituţiile comunică în combaterea campaniilor de dezinformare

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a avertizat, marţi, la Summitul pentru Guvernanţă Digitală, asupra riscurilor legate de securitatea cibernetică şi dezinformare.

„Războaiele se desfăşoară şi în spaţiul cibernetic. Statul trebuie să dezvolte instrumente care să garanteze o democraţie sigură şi încredere în mecanismele democratice”, a spus preşedintele.

Şeful statului a fost întrebat cum vede integrarea tehnologiei în Strategia Naţională de Apărare, iar răspunsul său a vizat direct fenomenul tot mai accentuat al manipulării informaţionale.

Preşedintele a explicat că, în era tehnologiei, statul trebuie să poată identifica în timp real campaniile de dezinformare, altfel acestea ajung rapid să fie percepute ca adevăr de o parte importantă a populaţiei.

„Statul român stă destul de bine în privinţa securităţii cibernetice, dar mai există zona de dezinformare în care încă nu suntem bine. România nu are mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare, iar modul în care instituţiile statului comunică nu este deloc structurat.”

Potrivit preşedintelui, instituţiile trebuie să reacţioneze rapid şi coordonat altfel încât mesajele oficiale să ajungă la un număr cât mai mare de cetăţeni.

„E nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare, în mod automat. Aşa nu-ţi ajung oamenii să culeagă toate lucrurile care pot fi spuse. Să nu laşi timp ca o campanie să devină adevăr. Comunicarea instituţiilor statului trebuie să fie coordonată şi să aibă impact. În momentul de faţă, spun la întâmplare, un comunicat al Ministerului Apărării nu ştiu dacă ajunge la 1-2 la mie din populaţie”, a precizat Nicuşor Dan

În opinia preşedintelui, într-o democraţie, adevărul ar trebui să fie reafirmat de lideri politici sau instituţii media cu credibilitate. Astăzi, această „referinţă” este mult slăbită şi e nevoie de recâştigarea încrederii publicului în oamenii politici.

„În mod normal, într-o democraţie, apare un lider politic sau un trust de presă în care oamenii au încredere şi spune: ‘nu e aşa’. Şi dezinformarea dispare. Problema este că noi nu mai avem această referinţă sau ea este mult diminuată. Cine are încrederea cetăţenilor pentru a spune: ‘nu e aşa’?”

Şeful statului a subliniat că restabilirea acestei încrederi este un proces lung:

„Acesta nu e un lucru care ţine doar de tehnologie, ci de încrederea pe care autorităţile statului şi media trebuie să o recâştige. E un proces care va dura.”

Preşedintele a vorbit şi despre o dificultate majoră observată de la preluarea mandatului care constă în lipsa unei structuri coerente de colectare şi unificare a datelor necesare deciziilor publice: „Nu ştiu dacă ‘şocat’ este cuvântul, dar m-a deranjat cel mai tare că informaţiile pe care le primeşti din diferite zone sunt diferite sau diferă de la o lună la alta şi nu e normal.”

El a explicat că această problemă nu este una tehnică, ci una de funcţionare a statului.

„Nu există o structură şi o colaborare între instituţii astfel încât informaţiile de care ai nevoie pentru a lua deciziile să fie puse într-un mod structurat, organizat şi stabil. Ăsta este un lucru care ţine de funcţionarea statului”, a precizat Nicuşor Dan.

Preşedintele a subliniat necesitatea ca statul român să dezvolte o interfaţă digitală unică şi prietenoasă pentru cele mai accesate servicii de către cetăţeni şi firme.

„Interfaţa este extrem de diferită de la instituţie la instituţie. Un cetăţean care are de rezolvat o problemă nu are instinctul să se ducă pe site-ul instituţiei, ci sună un prieten. Pornind de la un studiu care să identifice cele mai accesate servicii, trebuie să dăm o interfaţă unică, prietenoasă pentru întrebările şi problemele oamenilor. Pe partea de fond, informaţiile trebuie corelate şi disponibile între instituţii”, a declarat preşedintele.

El a explicat că, în prezent, fiecare instituţie îşi organizează datele în mod propriu, ceea ce face dificil accesul rapid la informaţii.

Nicuşor Dan a subliniat că este nevoie de o viziune centrală, urmată de implementarea coerentă de către toate structurile administrative.