Retrospectivă Epoch Times 2012: Personalităţi intervievate

În 2012, numeroase personalităţi, din diferite domenii, au răspuns întrebărilor reporterilor Epoch Times şi au oferit declaraţii în exclusivitate pentru cititorii noştri. Redăm mai jos câteva fragmente din interviurile acordate de personalităţi marcante publicaţiei Epoch Times România.

În luna septembrie a acestui an, preşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate,Teodor Baconschi, a analizat într-un interviu acordat Epoch Times, consecinţele evenimentelor de pe scena politică, din vara anului 2012. Teodor Baconschi, anunţa la acea vreme că şansele aderării României la spaţiul Schengen s-au diminuat, iar "costurile izolării internaţionale” a ţării noastre vor fi foarte greu de remediat.

”Şansele României de aderare la spaţiul Schengen s-au diminuat pentru că s-a petrecut un derapaj de la democraţie sancţionat de toate instanţele europene. E păcat, pentru că am făcut foarte multe eforturi diplomatice de succes pentru a trece de la o atmosferă general ostilă extinderii Schengen cu România şi Bulgaria, la o atmosferă consensuală, în care făcea excepţie doar Olanda. Acum, tot acest eşafodaj diplomatic este, dacă nu prăbuşit, cel puţin pus în paranteză şi va trebui să ne dublăm eforturile pentru a ne atinge ţinta”, declara Teodor Baconschi, într-un interviu acordat Epoch Times, la începutul toamnei acestui an.

”Alegătorii trebuie să decidă dacă România rămâne un stat de drept sau devine o dictatură parlamentară”, sublinia politicianul Radu F. Alexandru, candidat pe listele ARD, cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare, într-un amplu interviu acordat ziarului The Epoch Times România.

„Modificarea Constituţiei dorită de USL, astfel încât majoritatea parlamentară să poată modifica deciziile Curţii Constituţionale, este un lucru de o gravitate maximă. Nu există stat de drept în care o putere să nu poată fi controlată de o altă instituţie şi nici o democraţie în care o majoritate parlamentară să fie deasupra legilor”, declara în urmă cu o lună Radu F. Alexandru.

În anul care tocmai se încheie, Cristi Danileţ, judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a vorbit într-un interviu acordat publicaţiei Epoch Times despre corupţia din domeniul justiţiei.

”Avem vulnerabilităţi foarte mari în justiţie. Până la urmă, dincolo de reguli avem oameni şi nu întotdeauna oamenii sunt de bună calitate. Corupţia în justiţie nu este un fenomen, dar sunt cazuri punctuale foarte grave. Ele se întâlnesc şi la nivel de judecătorii şi parchete locale şi la nivel de Înalta Curte.

Avem judecători condamnaţi deja în România şi procurori la fel, un număr de 25 de judecători şi procurori în ultimii cinci ani. Pentru mine, este o cifră foarte mare şi alte 20 de dosare sunt pe rol, aşadar soluţiile încă nu sunt definitive.

Şi, din punctul nostru de vedere, cine greşeşte din punct de vedere al integrităţii, trebuie eliminat imediat din sistem. De altfel, rezultatele deja se văd. Avem în ultimi cinci ani vreo 40 şi ceva de sancţiunii disciplinare aplicate judecătorilor şi procurorilor, cum v-am spus, alte 25 de condamnări deja definitive, probabil vor mai fi şi altele şi cred că este un semnal destul de descurajant pentru colegii care încă se gândesc dacă să urmeze calea dreaptă sau propriul folos”, a punctat Cristi Danileţ.

Preşedintele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Marius Oprea, a vorbit într-un interviu acordat publicaţiei noastre, despre cele aproximativ 10.000 de victime ucise ilegal de Securitate, despre condamnarea comunismului în România, dar şi despre motivele pentru care nu există un Muzeu al Comunismului, în Bucureşti şi despre gradul de interes al tinerilor pentru acest subiect.

”Din păcate, condamnarea comunismului a rămas un simplu text politic, la nivel declarativ. Nu s-a făcut nimic la modul practic, în afară de, şi asta vă spun fără falsă modestie, ceea ce facem noi. Încercăm să găsim la propriu victimele comunismului, adică să-i dezgropăm pe cei ucişi de Securitate, să facem dreptate victimelor şi urmaşilor acestora prin aceste acţiuni şi să arătăm. Să arătăm pornind de la victimă, nu de la teorie, pentru că de teorie este lumea plină.

Ceea ce facem noi este să arătăm. Noi nu tragem concluzii, nu condamnăm. Noi suntem un fel de detectivi care descoperă crimele săvârşite în numele comunismului şi le arătăm oamenilor. Nu condamnăm, nu tragem la răspundere”, a subliniat preşedintele IICCMER, Marius Oprea.

În 2012 s-au aniversat 20 de ani de la momentul în care România şi Republica Federală Germania au încheiat Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, pe 21 aprilie 1992. Într-un interviu acordat Epoch Times, ambasadorul Germaniei în România, Andreas von Mettenheim, a vorbit despre viitorul relaţiilor dintre cele două ţări.

„România face parte din Uniunea Europeană, dar încă trebuie să muncească foarte mult pentru a câştiga respectul celorlalte state. România s-a confruntat cu o criză constituţională, şi încă avem îndoieli în ceea ce priveşte reforma în domeniul justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei, dar cred că România este pe un drum bun.

Tratatul dintre România şi Germania este doar un cadru. Lucrăm foarte bine împreună şi desigur, nu avem nevoie de un Tratat. Dar în acest act este un punct important care spune că minoritatea germană din România joacă un rol foarte important în relaţia dintre cele două ţări. Acest lucru ne permite să ajutăm minoritatea germană din România, în vreme ce Guvernul României face acest lucru din ce în ce mai puţin. Acest punct este un foarte bun catalizator în relaţia dintre cele două ţări”, a declarat ambasadorul Andreas von Mettenheim.

Ambasadorul Germaniei în România nu este singurul diplomat străin care a ales să se adreseze românilor prin intermediul Epoch Times. Cu prilejul Zilei Naţionale a României, ambasadorul Italiei, Mario Cospito şi ambasadorul Franţei, Phillippe Gustin, au transmis urări românilor.

”Ceea ce pot să le urez românilor este să creadă în viitorul lor. Aţi depăşit o perioadă grea a comunismului şi, mai ales, a dictaturii. Acum aveţi democraţia, sunteţi membri ai Uniunii Europene. Ţara deja are rezultate foarte bune. Aşadar, sărbătoriţi Ziua Naţională, priviţi către viitor şi credeţi în viitor!

Cât priveşte comunitatea de români din Italia, aceştia trebuie să continue să facă ceea ce fac cu conştiinţa că trăiesc într-o ţară care le este prietenă, o ţară care i-a primit, mai ales, fiind conştientă că Italia însăşi a fost o ţară a emigranţilor. Un mare poet al dumneavoastră, care mie îmi place foarte mult, Mihai Eminescu, a scris într-o poezie că Italia şi România sunt ţări surori. Să presupunem că dintr-o serie de motive, Italia este, în acest moment, sora mai mare a României. Aşadar, românii din Italia trebuie să privească spre italieni ca şi cum aceştia ar fi fraţii lor mai mari”, a afirmat ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito.

”Am un mesaj de prietenie adresat poporului român, gândindu-mă, natural, la evenimentele trecute, dar care au legătură cu speranţa că România să găsească stabilitatea de care are nevoie. În ceea ce priveşte comunitatea română din Franţa, aceasta este bogată în diversitatea să. Ştiu că pot conta pe contribuţia ei, în special pentru a îmbunătăţi imaginea României în Franţa”, a declarat ambasadorul Franţei în ţara noastră, Phillippe Gustin, în preajma zilei de 1 Decembrie.

Epoch Times România a publicat în anul care tocmai se încheie şi interviuri cu personalităţi ale spaţiului cultural românesc. Au răspuns invitaţiei noastre, nume precum Nicolae Manolescu, Ilie Stepan, Nicu Covaci sau academicianul Augustin Buzura. Acesta din urmă, a transmis în încheierea interviului, următorul mesaj:

”Tot ce doresc românilor este să-şi dea seama că suntem pe fundul prăpastiei şi nu există decât o singură şansă: ori ne sinucidem ca popor, ori mergem pe drumul corect. Salvarea stă în şcoală, sănătate, ideea de performanţă şi cunoaşterea reală a libertăţii, pentru că libertatea este foarte apăsătoare. Nu faci ce vrei! Libertatea ta ţine până la libertatea celuilalt. Se renunţă foarte uşor la libertate, o încredinţează nu ştiu cărui politician, renunţă foarte uşor la libertate şi la demnitate.

Eu am cunoscut lumea, am mers în toate cercurile de la oameni care au răspuns de mari comunităţi. Toţi înţeleg că nu există decât un singur drum: prin cultură, prin demnitate, prin cunoaşterea reală a libertăţii. Dacă cineva ar fi foarte curios să vadă ce mari performeri am avut în toate domeniile ar rămâne uimit. Noi trecem cu uşurinţă peste eroi, sfinţi, peste morminte, peste patrie. Este vina celor care continuă practicile primitive comuniste de după război”, a declarat academicianul Augustin Buzura.

Formaţia Phoenix a aniversat în acest an 50 de ani de la înfiinţare. Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, reporterii Epoch Times au stat de vorbă cu liderul formaţiei, Nicu Covaci, care a vorbit despre curaj, despre demnitatea, despre puterea de a spune ”nu”, dar şi despre România lui Nicu Covaci din perioada comunistă şi despre ceea ce l-a făcut să reziste, în ciuda tuturor dificultăţilor.

”Eram noi şi ei. Şi între noi, marea masă, exista o anumită încredere reciprocă. Noi ţineam unul la altul. Oamenii de pe stradă se ajutau, dacă unul se împiedica, venea altul şi îl ridica. Astăzi, în România de după 90, s-a aruncat un virus care ne separă. E acel principiul: dezbină şi domină, care funcţionează de mii de ani, ”divide ed impera”. Fiecare este contra fiecăruia, astăzi nici nu se mai zice ”să moară capra vecinului” ci ”să moară vecinul, să-i iau capra”. Deci diferenţa este mare şi sunt foarte decepţionat pentru că poporul nostru a acceptat atât de repede această umilinţă. Ce m-a făcut să rezist a fost convingerea că dacă accepţi răul, nu-ţi faci bine nici ţie, nici celorlalţi şi atunci am luptat toată viaţa mea contra răului. Eu pretind că nu am făcut rău nimănui”, a mărturisit liderul formaţiei Phoenix, Nicu Covaci.