Radu F. Alexandru, senator PDL: “Alegătorii trebuie să decidă dacă România rămâne un stat de drept sau devine o dictatură parlamentară”

„Modificarea Constituţiei dorită de USL, astfel încât majoritatea parlamentară să poată modifica deciziile Curţii Constituţionale, este un lucru de o gravitate maximă. Nu există stat de drept în care o putere să nu poată fi controlată de o altă instituţie şi nici o democraţie în care o majoritate parlamentară să fie deasupra legilor”, spune Radu F. Alexandru, candidat din partea ARD la Colegiul 9 Senat, într-un amplu interviu acordat ziarului The Epoch Times România.

Care este miza alegerilor parlamentare din 9 decembrie? Ce trebuie să ştie cetăţenii care se duc la vot?
E o întrebare extrem de gravă, de importantă şi sper că va fi receptat de cât mai mulţi cetăţeni ai României. Am convingerea că 9 decembrie este un moment de răscruce pentru România de astăzi, pentru ca el va decide în ce direcţia va merge ţara. Va rămâne România angajată idealurilor proprii, ale Uniunii Europene: stat de drept, democraţie, supremaţia legii, libertatea justiţiei sau se va îndrepta în sens total opus într-o direcţie care ne-a fost arătată ca intenţie vara trecută, când instituţiile europene şi cele din parteneriatul nord-atlantic vorbeau în modul cel mai ferm şi mai critic despre criza politică cu care s-a confruntat România?

Deci mergem mai departe pe un drum în care instituţiile şi libertăţile sunt respectate sau mergem pe un drum care înseamnă o dictatură a unei majorităţi parlamentare . Mă refer la ultima declaraţie a premierului Victor Ponta care spunea că unul dintre primele deziderate pe care le are USL, dacă va obţine majoritatea de două treimi în următorul Parlament, este modificarea Constituţiei astfel încât majoritatea parlamentară să poată modifica deciziile Curţii Constituţionale. Este un lucru de o gravitate maximă pe care mă tem că oamenii nu-l percep în toate detaliile. Nu există stat de drept în care o putere să nu poată fi cenzurată, controlată de o altă instituţie, în speţă de lege. Nu există o democraţie în care o majoritate parlamentară să fie deasupra legilor şi să impună fără niciun control deciziile pe care le ia.

Instituţia Curţii Constituţionale s-a născut în Europa după experienţa terifiantă a celui de-al Doilea Război Mondial când Republica de la Weimar, formă de democraţie germană, a fost spulberată de o majoritate parlamentară ajunsă la putere în urma unui vot liber, care a transformat Europa într-un lagăr de exterminare. Curtea Constituţională are deci acest rol de cenzură, de verificare, pentru a asigura că legea este în permanenţă respectată.

Ce vrea să facă USL acum, a mai făcut PSD în momentul în care au făcut Constituţia Iliescu-Iorgovan care a funcţionat până în 2003. Regimul Iliescu a funcţionat tocmai cu o majoritate parlamentară care şi-a putut permite să ignore şi să nesocotească deciziile Curţii Constituţionale.
Aceasta este dimensiunea politică. Criza politică din vară a fost pe de-o parte una internă şi pe de altă parte a existat reacţia extrem de fermă, de vehementă a UE faţă de măsurile impuse. Nu a fost o reacţie de cârdăşie cu Băsescu. Oricine ar fi fost preşedintele României, reacţia instituţiilor europene ar fi fost aceeaşi. Ele n-au apărat un om, ci nişte principii, un comportament, un sistem de funcţionare a instituţiilor statului.

Va rămâne România angajată idealurilor proprii, ale Uniunii Europene: stat de drept, democraţie, supremaţia legii, libertatea justiţiei sau se va îndrepta în sens total opus într-o direcţie care ne-a fost arătată ca intenţie vara trecută, când instituţiile europene şi cele din parteneriatul nord-atlantic vorbeau în modul cel mai ferm şi mai critic despre criza politică cu care s-a confruntat România?

Ce trebuie să înţeleagă alegătorii este că aceste alegeri pot avea consecinţe catastrofale pentru viaţă fiecărui cetăţean al României. Preşedintele Băsescu încearcă astăzi la Bruxelles să obţină cât mai mulţi bani pentru România, încearcă să scoată din toate documentele acel paragraf 45 care ne priveşte în exclusivitate unde se vorbeşte despre cuantumul fondurilor europene care ni se pun la dispoziţie funcţie de rata de absorbţie. Vrem să se elimine acest paragraf pentru că ne dezavantajează teribil, mai ales că banii aceştia ni se cuvin. O politică precum cea pe care o preconizează USL poate avea consecinţe economice catastrofale pentru România. Investitorii se retrag din România, iar investiţiile înseamnă locuri de muncă, salarii şi condiţii de trai omeneşti.

Nu vreau să fac o apologie a ARD. Nu spun că nu s-au făcut greşeli, dar s-au făcut în guvernările PDL şi o mulţime de lucruri bune, dureroase dar necesare. Alegătorii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză dacă vor să nu plece investitorii străini, să rămânem conectaţi la Uniunea Europeană, să beneficieze în continuare de fondurile de coeziune sau dimpotrivă vor să fim şterşi de pe harta politică a Europei şi să rămânem într-o zonă gri. USL joacă o carte foarte toxică a unui naţionalism rudimentar.

Urmăriţi interviul integral cu senatorul Radu F.Alexandru în ediţia de luni a publicaţiei.