Replica lui Stolojan către Swoboda: România nu vinde cetăţenia română nimănui
Theodor Stolojan (Epoch Times România)
România nu vinde cetăţenia română, ci o acordă persoanelor care şi-au pierdut-o din motive neimputabile lor, a afirmat europarlamentarul PDL Theodor Stolojan, după ce Hannes Swoboda a afirmat că sunt necesare reguli comune pentru dobândirea cetăţeniei în UE, făcând referire la situaţia cetăţenilor Republicii Moldova.
"Respingem cu toată convingerea exemplul dat de către Swoboda. România nu vinde cetăţenia română nimănui. Majoritatea covârşitoare a cazurilor în care România a acordat cetăţenie moldovenilor reprezintă cazuri de redobândire a cetăţeniei de către persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor", a afirmat marţi la Strasbourg Theodor Stolojan, şeful delegaţiei României în Grupul Partidului Popular European.
"Domnul Hannes Swoboda, liderul grupului Socialist din Parlamentul European, a afirmat că UE ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetăţeniei care să nu fie lăsate doar la competenţa guvernelor naţionale. Domnul Swoboda a dat ca exemplu decizia preşedintelui Traian Băsescu de a acorda cetăţenie 'din belşug' moldovenilor", potrivit unui comunicat PPE remis Mediafax.
Conform sursei citate, cetăţenia română a fost acordată persoanelor sau urmaşilor persoanelor care au pierdut-o atunci când Basarabia a fost dezlipită de la România şi încorporată în fosta Uniune Sovietică.
"Nu este posibil ca problema cetăţeniei să fie doar de competenţa guvernelor naţionale, deoarece odată cu dobândirea cetăţeniei unui stat membru se obţin drepturi europene: libertatea de circulaţie, facilităţi pentru vize şi multe altele. Când, de exemplu, domnul Băsescu acordă cetăţenie din belşug moldovenilor şi chiar creează scindări în Moldova între moldovenii care obţin cetăţenia română şi ceilalţi, este clar că, în mod automat, se oferă unor cetăţeni din afara UE cetăţenie europeană", a subliniat Swoboda, la conferinţa de la Strasbourg a grupului S&D.
Totuşi, Swoboda nu a criticat decizia Maltei , care la sfârşitul anului trecut a decis să acorde cetăţenia malteză pe termen nelimitat contra unei sume de bani.
Europarlamentarul austriac a mai afirmat că, în acest domeniu, trebuie respectat dreptul autorităţilor naţionale de a hotărî, însă "ar trebui să fie reguli comune europene clare privind acordarea cetăţeniei".
În opinia lui Swoboda, cetăţenia ar trebui să fie acordată atunci când "cineva face ceva în folosul unei ţări: poate investiţii financiare, poate e un fotbalist bun, poate e un profesor universitar".
"Cetăţenia ar trebui să se acorde pe baza unei legături apropiate între noul cetăţean şi statul membru şi ar trebui să fie clar că nu este vorba de cumpărarea cetăţeniei, ci de acordarea cetăţeniei pentru servicii aduse unei ţări", a mai adăugat liderul socialist.
Statul român a acordat peste 183.000 de cetăţenii în 2011, 2012 şi în prima jumătate a anului 2013, a precizat luni Autoritatea Naţională pentru Cetăţenii (ANC), potrivit Mediafax.
Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, prevede trei moduri prin care se obţine cetăţenia. Articolul 8 prevede acordarea cetăţeniei la cerere persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin. Articolul 10 reglementează acordarea cetăţeniei persoanelor care au pierdut cetăţenia română la un moment dat, iar articolul 11 se referă la redobândirea cetăţeniei de către persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor. Autoritatea Naţională pentru Cetăţenii a menţionat că potrivit articolului 11, persoanele care depun cerere de cetăţenie provin din Republica Moldova, Ucraina, Israel, Rusia, Bulgaria, Turcia.
Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în 2011, din cele 5.516 cetăţenii acordate persoanelor care au depus jurământul la sediul instituţiei 5.090 au fost acordate în baza articolului 11, iar în 2012, din 2.671 de certificate de căsătorie 2.378 au fost înmânate unor cetăţeni din ţările menţionate mai sus. În prima parte a anului trecut, cele mai multe cetăţenii au fost acordate de ANC unor persoane care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor: 2.901 din 3.165.
