Putin promite contramăsuri la expansiunea NATO

Într-un interviu difuzat luni la televiziunea rusă de stat, agenţia de ştiri RIA l-a citat pe preşedintele rus Vladimir Putin care a afirmat că Rusia este “îngrijorată de procesul decizional al NATO”.

Moscova vede desfăşurarea rachetelor sale în apropiere de Kaliningrad ca un răspuns la crearea unui scut de apărare antirachetă în Europa de către SUA, a declarat luni Viktor Ozerov, şeful Comitetului de Apărare, într-un discurs adresat Camerei Superioare a Parlamentului rus.

Enclava rusă din Kaliningrad este un avanpost militar cheie situat între Polonia şi Lituania. Comasarea de radare şi sisteme de apărare antiaeriană face parte din planul Moscovei de a dezvolta o strategie pentru a îndepărta forţele NATO de Rusia şi de a îngreuna consolidarea militară a statelor membre NATO din regiunea Baltică, în cazul unei crize.

În condiţiile în care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, este atacat pentru declaraţiile sale făcute cu privire la apropierea Statelor Unite de Rusia şi a faptului că NATO este prea dependentă financiar de SUA, au început să se manifeste unele temeri în regiune.

Statele baltice în alertă

Noul premier lituanian a declarat marţi că ţara sa va respecta cerinţa NATO privind nivelul cheltuielilor militare, mărindu-l de la 1,5 la 2% - atât cât cere Alianţa. Saulius Skvernelis, al cărui partid a câştigat alegerile în luna octombrie, a declarat că nivelul cheltuielilor pentru apărare va creşte cu o treime.

“Este o chestiune de priorităţi”, a declarat el.

Autorităţile lituaniene au avertizat recent că Putin ar putea testa NATO în săptămânile premergătoare investirii lui Donald Trump în funcţia de preşedinte, iar ministrul de Externe, Linas Linkevičius, a precizat că îi este teamă pentru ţările baltice. Lituania, care a făcut parte din Uniunea Sovietică, este acum atât membră NATO cât şi a Uniunii Europene.

Lituania se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad, puternic militarizată, şi se teme de puterea militară în creştere a Rusiei – care a anexat peninsula Crimeea din Ucraina în 2014 - şi a reintrodus serviciul militar obligatoriu (limitat) anul trecut.

Încercuirea NATO?

NATO şi-a ţinut promisiunea făcută la sfârşitul lunii octombrie de a-şi amplifica prezenţa în nord-estul Poloniei şi în statele baltice, începând cu anul 2017.

Planul alianţei este acela de a crea patru grupuri de luptă, având un total de 4.000 de soldaţi, începând din 2017, care vor fi susţinute de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de soldaţi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că mişcarea reprezintă un “răspuns chibzuit cu privire la numărul mare de soldaţi ruşi (330.000) staţionaţi pe flancul vestic al Rusiei, în apropierea Moscovei”.

“În apropierea graniţelor noastre, Rusia continuă să adopte o postură militară hotărâtă. Doar în această lună, Rusia a desfăşurat rachete nucleare în Kaliningrad, a suspendat un acord anterior cu SUA privind folosirea plutoniului în scopuri militare şi continuă să destabilizeze estul Ucrainei sprijinind separatiştii militar şi financiar”, a declarat Stoltenberg.

“NATO nu doreşte o confruntare cu Rusia. Nu dorim un nou Război Rece şi nu dorim o nouă cursă de înarmare”, a adăugat el.

Câteva "necunoscute"

Între timp, ruşii, în aparenţă, au participat la un exerciţiu nuclear în octombrie care, alături de decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a suspenda un tratat privind folosirea plutoniului în scopuri militare – indică o aparentă dorinţă de a utiliza dezarmarea nucleară ca o monedă de schimb în disputele cu SUA referitoare la Ucraina şi Siria.

De asemenea, Rusia a publicat recent imagini cu cea mai mare rachetă nucleară a sa – denumită de NATO Satan 2– care, aparent, este capabilă să distrugă o regiune de mărimea Marii Britanii.

Rapoartele venite din Rusia sugerează că Moscova şi-a consolidat Flota Baltică din Kaliningrad cu două nave de luptă de capacitate mică, înarmate cu rachete de croazieră cu rază lungă. Ziarul Izvestia a citat o sursă militară anonimă care afirmă că cele două nave de luptă – Serpuhov şi Zeleni Dol – au pătruns deja în Marea Baltică.

În plus, există o prezenţă armată rusă puternică în Belarus şi temeri în legătură cu amploarea exerciţiilor militare ruseşti, şi a planurilor care includ arme nucleare şi asalturi asupra Poloniei, Suedei şi statelor baltice.