Propunerea Estoniei: Taxa pe transportul maritim ar putea finanţa protecţia cablurilor submarine din Marea Baltică
Firmele de transport maritim ar putea fi nevoite să plătească o taxă pentru a utiliza Marea Baltică, una dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume, pentru a acoperi costurile ridicate ale protejării cablurilor submarine, a declarat miercuri ministrul estonian al Apărării, în urma unei serii de încălcări, transmite Reuters.
NATO a declarat săptămâna trecută că va desfăşura fregate, avioane de patrulare şi drone în Marea Baltică după o serie de incidente în care navele au deteriorat cabluri electrice şi de comunicaţii cu ancorele lor în acte de presupus sabotaj.
Pe lângă patrule, ministrul Apărării Hanno Pevkur a declarat că ţările analizează alte măsuri de protecţie a cablurilor, inclusiv instalarea de senzori pentru detectarea ancorelor târâte pe fundul mării sau construirea de carcase sau ziduri în jurul cablurilor.
Însă aceste măsuri vor avea un cost şi, indiferent dacă ţările sau operatorii de cablu vor ajunge să plătească pentru ele, consumatorii ar putea fi cei care vor plăti în cele din urmă factura prin taxe mai mari sau costuri mai mari pentru utilităţi.
O altă opţiune, a spus Pevkur, este perceperea unei taxe pe navele care navighează prin Marea Baltică, care este mărginită de opt ţări NATO şi Rusia.
„Să spunem că atunci când mergeţi la aeroport aveţi taxa de aterizare, aveţi taxa de aeroport şi aceasta este plătită în bilet. Deci, la un moment dat, poate că vom vedea că, atunci când treceţi prin strâmtorile daneze, va exista un cost pentru companii pentru a plăti acest lucru, deoarece aceasta este practic o taxă de asigurare pentru deteriorarea cablurilor”, a declarat el într-un interviu la Tokyo.
Pevkur a adăugat că există diferite opţiuni pe masă şi că ţările vor trebui să găsească o soluţie comună.
La nivel mondial, aproximativ 150 de cabluri submarine sunt deteriorate în fiecare an, potrivit Comitetului internaţional pentru protecţia cablurilor, cu sediul în Regatul Unit. Cablurile de telecomunicaţii, liniile de alimentare cu energie electrică şi conductele de gaz din Marea Baltică de mică adâncime sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile din cauza traficului foarte intens, cu până la 4.000 de nave care traversează suprafaţa acesteia în fiecare zi, conform unor estimări.
Luni, autorităţile suedeze au sechestrat o navă sub pavilion maltez în legătură cu deteriorarea unui cablu care circula între Letonia şi Suedia, unul dintre cele patru incidente similare care au avut loc în doar puţin peste un an şi care au afectat, de asemenea, liniile electrice şi de telecomunicaţii care circulă între Estonia şi Finlanda.
Pevkur a declarat că, deşi investigaţiile oficiale sunt în curs, seria de incidente indică o acţiune coordonată a navelor care fac parte din „flota fantomă” a Rusiei.
„Când vedem că toate aceste nave fac parte din flota fantomă a Rusiei, deşi au steaguri diferite pe coada lor... atunci, desigur, ştiţi că trebuie să conectăm punctele”, a spus el.
Moscova însă a acuzat ţările occidentale că fac afirmaţii „fără dovezi” cu privire la implicarea sa în incidente.