Profesor de economie mondială: Oare statul român va putea să-şi mai achite datoriile peste 3-6 luni?

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a explicat, la Euronews, că este foarte riscant jocul pe care îl fac politicienii de la guvernare cu aceste îngheţări de venituri stipulate în ordonanţa-trenuleţ proaspăt adoptată de Executiv.

Jurnalist: Este zi în care, în gara ta, a intrat ordonanţa trenuleţ. Iar pentru următoarele categorii de contribuabili, pare că nu mai sunt locuri rezervate pentru 2025: bugetari, pensionari, dar şi sectoare întregi, cum ar fi HoReCa, IT, construcţiile, pentru că aşa-numita ordonanţă trenuleţ conţine măsuri de austeritate care îi afectează pe toţi aceştia, iar asta pentru că guvernul îşi propune să facă economii de aproape 1% din PIB. În ce condiţii? În cele în care deficitul bugetar cel mai probabil va depăşi 8,5% anul acesta. Ministrul Finanţelor, noul ministru de la UDMR, a declarat că România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice.

În esenţă, vorbim despre tăieri de cheltuieli bugetare, peste 120 de miliarde de lei, şi totuşi guvernanţii recunosc că, atunci când privim către venituri anul viitor, vor fi afectate acele întreprinderi mici şi mijlocii, dar mai ales persoanele fizice care vor contribui cu aproape 7 miliarde de lei. La ce? Acum, în cuvintele ministrului, la acest nou echilibru. Anul 2025 începe cu neindexarea salariilor, neindexarea pensiilor, oprirea plăţii sporurilor peste cele care au fost valabile până astăzi, plus promisiuni că nu se mai plătesc anumite cheltuieli, nici măcar la nivelul partidelor politice sau al demnitarilor.

Vă rog să lămurim din prima, în măsura în care e posibil - indexare, îngheţare, nu tăiere. Sau, de fapt, sunt tăieri?

Christian Năsulea: Aici intrăm în nişte chestiuni filozofice. Practic, în momentul acesta, vorbim despre îngheţare, deci, practic, o oprire a creşterilor, tehnic vorbind. Însă, în momentul în care ai o inflaţie atât de mare, asta înseamnă că puterea de cumpărare oricum scade - cu aceeaşi sumă de bani ne vom permite din ce în ce mai puţin.

Deci, în lipsa unei indexări cu rata inflaţiei, măcar cu rata inflaţiei, nu putem să vorbim, de fapt, despre o păstrare a aceleiaşi puteri de cumpărare, lucru care este, de fapt, fundamental când vine vorba de pensii, salarii, de veniturile oamenilor în general. Deci, aceasta este chestiunea foarte importantă, din punct de vedere filozofic, de la care trebuie să pornim în momentul în care analizăm ceea ce se întâmplă. Nu este egal venitul din 2025 cu venitul din 2024, chiar dacă numerele rămân aceleaşi.

Jurnalist: Înţeleg. Şi cel puţin un pensionar, am observat ca jurnalist, care spunea: "Dacă eu la anul nu primesc dreptul pe care l-am câştigat legal, la fiecare început de an sau în anul următor, apropo de indexare, pentru mine asta înseamnă tăiere". Şi nu l-a contrazis nimeni.

Christian Năsulea: Este foarte corect. Exact asta se întâmplă. Şi aş mai adăuga un lucru, ca să începem să desfacem cumva şi ideea din spatele acestei ordonanţe sau din spatele părţii din ordonanţă care vizează aceste îngheţări.

Este foarte riscant jocul pe care îl fac politicienii noştri cu aceste îngheţări, pentru că multe dintre veniturile care sunt îngheţate astăzi trebuiau să fie indexate, trebuiau să crească în baza unor legi pe care aceiaşi politicieni le-au dat cu foarte puţin timp în urmă.

Deci, ne putem aştepta la procese în instanţă, ne putem aştepta să vedem multe categorii de persoane, de cetăţeni români care aşteptau creşteri de salarii sau creşteri de pensii, care vor câştiga, de fapt, în instanţă împotriva statului român şi statul român va avea o nouă serie de probleme cu care să se confrunte, cauzate tocmai de modul în care a găsit să dea această ordonanţă.

Jurnalist: Mă întreb oare dacă plătind iniţial plătea mai puţin decât în urma unor decizii în instanţă. Va fi interesant să vedem. Există precedentele, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră, încă de când se tăiau salariile, domnule profesor, cu 25%. Cam de pe atunci au început procesele.

Christian Năsulea: Este foarte interesant de văzut cum vor funcţiona aceste lucruri şi pentru că, până la urmă, iarăşi rămânând la un nivel mai degrabă filozofic, ideea acestei îngheţări este aceea de a da spaţiu guvernului de gândire în aşa fel încât să poată să conceapă un buget care să ne ducă spre un deficit mai mic în 2025.

Acum, ca persoană care lucrează cu cifrele, nu sunt foarte sigur că era necesar acest spaţiu, având în vedere că diverşi membri ai guvernului au declarat că au toate intenţiile, cel puţin în cazul pensionarilor, să dea aceste indexări doar mai târziu, după ce au avut un pic de timp să se gândească, să înţeleagă ce se întâmplă.

Eu cred că puteam face nişte calcule fără să afectăm una dintre categoriile sociale cu cel mai mare risc de sărăcie, cu cele mai mici venituri, cu cele mai mari probleme până la urmă, şi prin prisma vârstei, şi prin prisma situaţiei socio-economice în care se află foarte mulţi dintre pensionari.

Jurnalist: În esenţă, domnule profesor, ordonanţa există astăzi pentru ca România să se menţină încă departe de un scenariu în care riscă să nu-şi mai poată plăti datoriile?

Christian Năsulea: Dacă România îşi vedea de treabă, dacă făceam acele reforme despre care se tot vorbeşte în administraţia publică, dacă făceam o reformă a salarizării în sectorul public, dacă nu mai erau angajaţi atât de mulţi oameni în plus în ultimii ani, despre care ştiam că nu ni-i permitem, nu am fi fost în situaţia de a discuta despre un risc de neplată a datoriilor.

Mai mult decât atât, dacă cetăţenii români nu ar fi devenit atât de nemulţumiţi de performanţa slabă a guvernanţilor ca să dea votul pe care l-am văzut la alegerile care au trecut, nici atunci nu s-ar fi pus problema de a avea un risc de neplată a datoriilor, pentru că toţi creditorii noştri externi şi interni erau mai mult decât dornici să finanţeze în continuare împrumuturile unui stat risipitor. Pentru că erau nişte împrumuturi care erau răsplătite cu dobânzi mari, pentru că România era o ţară stabilă.

Acum, iată că sunt sancţionaţi politicienii pentru ineficienţa în guvernare, pentru ineficienţa în administrarea banului public şi acesta este, de fapt, motivul pentru care, în esenţă, suntem în această situaţie şi ne punem problema: oare statul român va putea să-şi mai achite datoriile peste trei luni sau peste şase luni?