Prezidenţialele din Moldova. Instanţele de judecată pasează responsabilitatea. Să se expună Curtea Constituţională
alte articole
La 30 noiembrie Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău (CAC) prin care procesul civil intentat în baza cererii depuse de Maia Sandu către Comisia Electorală Centrală (CEC) a fost încetat, fără a fi examinat fondul cauzei. Preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) a solicitat anularea hotărârilor CEC din 18 noiembrie 2016 prin care s-au aprobat procesele verbale privind totalizarea rezultatelor celor două scrutine ale alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie şi 13 noiembrie 2016, fiind declarat ales ca Preşedinte concurentul electoral Dodon Igor, motivând cu faptul că alegerile prezidenţiale, îndeosebi turul II, s-a desfăşurat cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei şi Codului electoral, şi califică hotărârile CEC ca fiind ilegale.
Potrivit cererii de chemare în judecată, încălcările invocate de către concurentul electoral la prezidenţiale Maia Sandu indică la încălcarea dreptului la vot al cetăţenilor moldoveni din diaspora în număr de 500.000 persoane, deoarece în 18 secţii de votare din străinătate s-au epuizat buletinele de vot până la închiderea regulamentară a secţiilor de votare. Transportarea organizată a alegătorilor cu domiciliul în stânga Nistrului. Implicarea Bisericii Ortodoxe din Moldova care a intervenit abuziv în procesul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova îndemnând enoriaşii, prin chemări ameninţătoare, să-l voteze pe Igor Dodon.
Votul multiplu sau în locul altor persoane, distribuirea prin satele şi oraşele ţării a pliantelor cu conţinut denigrator la adresa liderului PAS, împărţirea masivă a ediţiei speciale a ziarului „Socialiştii”, în care erau prezentate informaţii defăimătoare şi cu caracter calomnios la adresa concurentului electoral Maia Sandu. În acest ziar se afirma în mod eronat că Maia Sandu ar fi avut o înţelegere mutuală cu cancelarul federal Angela Merkel vizând acceptarea venirii în Moldova a refugiaţilor sirieni după preluarea mandatului de şef de stat cât şi neasigurarea unui mediu informaţional şi mediatic echidistant, au determinat în consecinţă lipsa corectitudinii în desfăşurarea scrutinului electoral, de aceea Maia Sandu a solicitat instanţei anularea hotărârilor CEC numărul 581 şi 582 din 18 noiembrie 2016.
Notabil este faptul că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie a fost respinsă cererea reclamantei cu privire la introducerea în proces în calitate de intervenienţi accesorii a cetăţenilor Republicii Moldova din diaspora, iar prin încheierea din 25 noiembrie a fost încetat procesul menţionându-se că litigiul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti şi nu se mai admite o nouă adresare în judecată a Maiei Sandu cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Potrivit deciziei CSJ, recursul declarat de liderul PAS a fost considerat ca fiind neîntemeiat şi urmând a fi respins deoarece în baza prevederilor articolului 67 alineatul (3) al Codului electoral se deduce că examinarea tuturor contestaţiilor depuse după ziua alegerilor se examinează de instanţa competentă cu confirmarea alegerilor şi validarea mandatului Preşedintelui ales. Or, Codul electoral sau alt act legislativ nu prevede expres că după ziua alegerilor şefului statului sunt competente să examineze contestaţiile persoanelor cu drept de vot sau a concurenţilor electorali instanţele de contencios administrativ.
„Aşadar, verificarea legalităţii alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova este competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale în cadrul procedurii de confirmare a rezultatelor alegerilor şi de validare a mandatelor”, iar „argumentele invocate de Maia Sandu în cererea de recurs poartă caracter declarativ”, se menţionează în decizia de refuz a CSJ.
Maia Sandu menţionează că CSJ, prin decizia definitivă şi irevocabilă pronunţată la 30 noiembrie, spune că examinarea încălcărilor dispoziţiilor Constituţiei şi ale Codului electoral din cadrul scrutinului prezidenţial din 13 noiembrie, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, ci este de competenţa Curţii Constituţionale.
„În cadrul acestui scrutin au fost comise şi admise numeroase încălcări electorale care pun sub dubiu principiul unor alegeri libere şi corecte. Întrucât toate instituţiile la care ne-am adresat până în prezent s-au eschivat de la analizarea dovezilor relevate, vom merge la Curtea Constituţională unde vom prezenta, cu argumente şi probe, toate fraudele comise în cadrul scrutinului prezidenţial şi care, fără îndoială, au influenţat rezultatul final şi au adus „victoria” candidatului puterii”, a adăugat preşedinta PAS.
Menţionăm că la 15 noiembrie a.c., serviciul de presă al CCM a adus la cunoştinţa opiniei publice că potrivit articolului 111 din Codul electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, CCM confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa CCM. La rândul său, Curtea va putea să se pronunţe asupra confirmării rezultatelor alegerilor doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun.
