Pe fundalul acutizării tensiunilor din Ucraina după doborârea avionului malaezian cu 298 de persoane la bord, Traian Băsescu a abordat luni, într-o conferinţă de presă ţinută la Cotroceni, situaţia din ţara vecină, privită prin prisma ultimelor decizii ale Consiliului European (CE) din 16 iulie, legate de lărgirea spectrului de sancţiuni.
Descriind situaţia din Ucraina, şeful statului a opinat că în ţara vecină se duce un război hibrid, un război în care Federaţia Rusă a devenit un partener al teroriştilor.
"În opinia noastră, în Estul Ucrainei se desfăşoară un război hibrid. În primul rând este un război prin interpuşi, un război al Federaţiei Ruse care foloseşte ceceni, cazaci şi alte entităţi plasate pentru a-i sprijini pe separatişti. A doua caracteristică: e şi un război de guerillă urbană. A treia: un război de insurgenţă, plus acţiuni teroriste frecvente ca luarea de ostatici, utilizarea de scuturi umane, jafurile, tot soiul de acţiuni din acestea care nu sunt specifice instituţiilor statelor. Tot aici se desfăşoară şi un război informaţional, care poate fi parte a unui război clasic. Cine este responsabil: primii sunt teroriştii care ocupă Doneţkul şi Luganskul, şi în mod egal, responsabilitatea aparţine Federaţiei Ruse, pentru că Federaţia Rusă a devenit un partener al acestor terorişti: sprijin politic, sprijin cu armament, inclusiv armament greu", a explicat Traian Băsescu, citat de Realitatea.net.
În ceea ce priveşte tragedia aviatică din Ucraina, respectiv doborârea avionului malaezian, seful statului a susţinut, fără nici un echivoc, că avem de-a face cu un act terorist ce aparţine în mod direct grupării teroriste din Estul Ucrainei: "În mod egal, Federaţia Rusă, care a pus la dispoziţie specialişti şi echipament, este parte a actului terorist. Preşedintele Putin nu poate fugi şi nu se poate ascunde sub minciună", a mai afirmat Băsescu.
În acest context, poziţia preşedinţiei este că Europa trebuie să pună pe primul plan siguranţa cetăţenilor UE şi că s-a ajuns în punctul în care UE a avut de optat între siguranţa cetăţenilor şi interesele economice.
"Întotdeauna au fost argumente de genul: o ţară are investiţii mari, altă ţară are de livrat echipamente sofisticate, altă ţară e dependentă de gaze. Argumentele economice sunt extrem de importante, dar în UE vorbim despre valori şi aş vrea să ştiu care e cea mai mare valoare a UE. Nu cumva cea mai mare valoare este cetăţeanul european? S-a ajuns la un punct în care am avut de optat între siguranţa cetăţenilor şi interesele economice. Este timpul ca Europa să pună pe primul plan siguranţa cetăţenilor UE. Au murit 192 de cetăţeni europeni. Acum suntem în faţa unei realităţi, pentru că nu l-am descurajat la timp pe Putin, pentru că în Estul Ucrainei se desfăşoară un conflict alimentat de UE. Oare noi în Consiliu, dacă eram fermi, n-am fi putut lua măsurile de descurajare în timp util?", a declarat Băsescu.
"Sancţiunile trebuiau introduse de multă vreme, aspre, economice, care să descurajeze lejeritatea cu care Rusia alimentează conflictul generat de terorişti în estul Ucrainei", a mai precizat şeful statului, după ce, la începutul discursului a explicat că, după ultima şedinţă a Consiliului European din 16 iulie, se vor extinde măsurile restrictive pentru acele entităţi care sprijină material sau financiar acţiuni care ameninţă suveranitatea, independenţa şi integralitatea teritorială a Ucrainei (prin entităţi înţelegându-se bănci, companii energetice etc.).
În mod egal, Federaţia Rusă care a pus la dispoziţie specialişti şi echipamentul este parte a actului terorist. Preşedintele Putin nu poate fugi şi nu se poate ascunde sub minciună.
"Mâine se va desfăşura Consiliul Afaceri Externe (CAE), care e însărcinat să găsească forma juridică pentru aplicarea de sancţiuni'', a mai precizat şeful statului, informând că ''CE va transmite CAE sarcina de a adopta instrumentele juridice necesare şi de a decide, până la finele acestei luni, prima listă a entităţilor ce vor fi vizate de măsurile restrictive''. Traian Băsescu a explicat că printre primii vizaţi vor fi oligarhii, atât cei din anturajul preşedintelui Putin cât şi cei ucraineni care-i sprijină pe teroriştii din Ucraina de est.
Mai mult, pentru descurajarea lejerităţii cu care Rusia alimentează conflictul generat de terorişti în estul Ucrainei, Consiliul European solicită Băncii Europene de Investiţii precum şi Băncii Europene de Dezvoltare Regională să suspende noi operaţiuni financiare în Rusia.
"Aş spune că în şedinţa Consiliului European din 16 iulie s-a trecut la a se da sarcini către Consiliul UE - cred că se face diferenţa între Consiliul European, al şefilor de stat şi guvern, şi consiliul UE, unde participă miniştrii, şi care pun în aplicare deciziile - aş spune că asta înseamnă intrarea în etapa 3 de sancţiuni, trecându-se de la interdicţii de călătorie la sancţiuni către companii", a trecut Băsescu în revistă discuţiile vizând Ucraina purtate la ultimul Consiliu European.
"A aplica cu mănuşi măsurile din etapa 3 e o eroare, cu cât întârziem mai mult, cu atât vom plăti mai scump neluarea măsurilor de stopare a entuziasmului dlui Putin de a-şi recuceri imperiul URSS", a concluzionat preşedintele.
