Liderii vestici i-au dat lui Putin ”ultima şansă” de a controla forţele pro-Rusia din Ucraina

Ucraina a acuzat, sâmbătă, Rusia şi forţele paramilitare din Ucraina că au încercat să-şi acopere vinovăţia în doborârea avionului Malaysia Airlines, soldată cu moartea a 298 de persoane, distrugând dovezile de la locul prăbuşirii.

În timp ce paramilitarii afiliaţi Kremlin-ului i-au ţinut pe inspectorii internaţionali departe de rămăşiţele avionului Boeing 777 şi de cadavrele aflate în descompunere, preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a îndemnat pe paramilitarii din zonă să coopereze şi a insistat ca investigaţia condusă de Organizaţia Naţiunilor Unite să nu ajungă la concluzii pripite.

Moscova neagă implicarea şi pune vina doborârii avionunlui pe armata ucraineană.

Guvernul olandez, ai cărui cetăţeni formau majoritatea pasagerilor de la bordul zborului MH-17 cu plecarea din Amsterdam, a anunţat că este ”furios” pe modul în care au fost tratate cadavrele împrăştiate pe kilometri şi a cerut preşedintelui Ucrainei ajutorul pentru a le aduce acasă.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat că incidentul arată că este timpul ca violenţele din Ucraina să se încheie. Germania a denumit incidentul ultima şansă a Moscovei de a coopera.

Puterile europene înclină să dea crezare teoriei potrivit căreia forţele paramilitare pro-Rusia sunt vinovate de doborârea avionului. Noi dovezi despre trecerea unor baterii de rachete Buk în Ucraina, înaintea accidentului, apoi înapoi în Rusia, după accident, fac chiar mai credibile teoriile care dau vina pe paramilitarii proruşi.

Asta ar putea să grăbească noile sancţiuni economice aplicate Moscovei.

”Aceasta este ultima lui şansă de a arăta că vrea să ajute„, a declarat premierul olandez, Mark Rutter, în urma unei convorbiri cu Putin.

Marea Britanie, care a pierdut 10 cetăţeni, a afirmat că sancţiunile suplimentare împotriva Rusiei sunt deja pregătite.

”Dacă Rusia este vinovatul principal, putem adopta acţiuni suplimentare împotriva lor şi să arătăm clar că acest fel de război sponsorizat este complet inacceptabil”, a declarat, duminică, ministrul Apărării Michael Fallon.

Premierul britanic, David Cameron, a declarat că ţările europene ar trebui să-şi evidenţieze puterea în confruntarea cu criza din Ucraina, ”dar uneori noi ne comportăm ca şi cum noi avem nevoie de Rusia mai mult decât are Rusia nevoie de noi”.

Cancelarul german, Angel Merkel, una din cele mai puternici politicieni din Uniunea Europeană, l-a îndemânat sâmbătă pe Putin să coopereze. Ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier a anunţat: ”Moscova ar putea avea o ultimă şansă acum să arate că este interesată de o soluţie în mod serios”.

”Acum este momentul pentru că toată lumea să se oprească şi să se gândească singuri ce s-ar putea întâmpla dacă nu oprim amplificarea” conflictului.

Germania, dependentă la fel ca alte state europene de energia rusă şi mai implicată în comerţul cu Rusia decât Statele Unite, a ezitat să amplifice o confruntarea cu Moscova. Dar de vreme ce acţiunea militară nu este văzută drept o opţiune, presiunea economică va rămâne un instrument vital împotriva Rusiei.

Retalierea rusă

Sâmbătă, Rusia a anunţat că va răspunde împotriva sancţiunilor impuse de Statele Unite săptămâna trecută, înainte de dezastrul aerian, interzicând intrarea cetăţenilor americani şi avertizând cu un ”efect de bumerang” asupra afacerilor americane. Dar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de Stat, John Kerry, au convenit în timpul unei convorbiri telefonice să aducă ambele tabere la un consens de pace, potrivit Kremlinului.

Departamentul de Stat a îndreptat atenţia către Rusia, precizând că diplomatul american a îndemnat Rusia să adopte ”acţiuni imediate şi clare pentru a reduce tensiunile din Ucraina”.

Susţinând teoria conform căreia Boeing-ul 777 a fost lovit de o rachetă ghidată prin radar, de fabricaţie rusă, model SA-11, guvernul de la Kiev a anunţat că are ”dovezi convingătoare” că sistemul de lansatoare era nu numai furnizat din Rusia ci şi utilizat de trei cetăţeni ruşi care au dus apoi sistemul înapoi peste graniţa în Rusia.

Premierul, negând acuzaţiile ruse potrivit cărora forţele Kiev-ului au lansat o rachetă, au precizat că numai un personal ”foarte profesionist” ar putea să doboare avionul care se afla la peste 10.000 de metri altitudine – şi că acest lucru nu putea fi făcut de nişte ”gorile bete” din rândul paramilitarilor slab antrenaţi care vor să anexeze estul Ucrainei la Rusia.

Conflictul a izbucnit în estul Ucrainei, sâmbătă iar guvernul ucrainean a anunţat că va amplifica ofensiva militară de eliberare a regiunilor aflate sub ocupaţie, Lugansk şi Doneţk.

Premierul Ucrainei a anunţat că paramilitarii afiliaţi Kremlin-ului au interzis experţilor guvernamentali să colecteze dovezile.

Kerry i-a transmis lui Lavrov că SUA este ”foarte îngrijorată” de rapoartele care spun că rămăşiţele victimelor şi ale avionului de la locul prăbuşirii au fost îndepărtate sau tratate fără respectul cuvenit, potrivit departamentului de Stat. Washingtonul mai este îngrijorat şi de faptul că observatorilor OSCE şi investigatorilor internaţionali le-a fost negat ”accesul potrivit” la în zona prăbuşirii avionului.

Sâmbătă, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a îndemnat ONU să desemneze forţele pro-Rusia din regiunile Lugansk şi Doneţk drept ”organizaţii teroriste”.

Recuperarea rămăşiţelor

În capitala regională Doneţk, unul dintre liderii forţelor pro-Rusia au anunţat că Ucraina blochează sosirea experţilor internaţionali a căror misiune de a ancheta incidentul – şi posibil de a acuza – a fost autorizată vineri de Consiliul de Securitate al ONU.

Contrar comunicatelor anterioare ale forţelor pro-Rusia, Alexander Borodai a anunţat că nu a găsit cutia neagră cu înregistrările zborului. Acesta spune că forţele pro-Rusia evită să deranjeze prea mult zona.

Borodai a declarat că mutarea cadavrelor se face mai ales din cauza vremii călduroase, precum şi a faptului că deseori corpurile au fost aruncate la kilometri depărtare. Acesta a cerut ajutorul Fereraţiei Ruse care să trimită "experţi".

La o întâlnire cu Poroşenko în Kiev, ministrul olandez de Externe Franş Timmermans a anunţat că: ”Suntem deja în şoc din cauza ştirilor de azi potrivit cărora cadavrele trase sunt acolo, iar locul prăbuşirii nu este administrat cum ar trebui... Oamenii sunt nervoşi, furioşi”.

Consiliul de securitate ucrainean a anunţat că staff-ul ministerului de Urgenţă a descoperit 186 de cadavre după ce a verificat aproximativ 18 kilometri pătraţi din cei 25 de kilometri pătraţi de la locul prăbuşirii. Dar muncitorii nu sunt autorizaţi să efectueze o investigaţie normală.

”Luptătorii au permis intrarea muncitorilor ministerului de Urgenţă dar spun că nu le permit să ridice nimic din zonă”, a declarat purtătorul de cuvânt al consiliului, Andrii Lysenko.

”Luptătorii transportă tot ce s-a găsit”, a adăugat Lysenko.

Malaysia, a cărui linie aeriană naţională a fost lovită de al doilea dezastru major din acest an, a declarat că este ”inuman” să interzici accesul la locul prăbuşiri în satul Hrabove, adăugând că Rusia face ”ce poate” să ajute.

O echipă de experţi malaiezieni a zburat în Kiev, sâmbătă, iar personalul Interpolului s-a deplasat acolo duminică pentru a ajuta cu identificarea victimelor. Specialiştii olandezi, americani şi din alte ţări s-au pregătit pentru a ajuta la investigaţie.

Premierul malaiezian Najib Raza a dezvăluit că propria sa bunică, în vârstă de 83 de ani, se afla la bordul avionului.

ONU a mai precizat că 80 de copii se aflau la bordul MH-17.

Compania malaeziană a apărat alegerea de a folosi o rută de zbor aflată la 300 de metri deasupra zonei care a fost închisă în Ucraina din cauza conflictelor armate. Mai multe avioane comerciale au evitat zona, chiar dacă multe au zburat deasupra ei.