Preşedintele CC a Moldovei: Separarea bisericii de stat, o axiomă a unei societăţi decente

În cadrul conferinţei ştiinţifice naţionale „Biserica Ortodoxă din Moldova şi statul. Credinţă şi Cunoaştere”, consacrată celei de-a 25-a aniversări de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, organizată de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Mitropolia Moldovei la 11 octombrie, preşedintele Curţii Constituţionale (CCM) Alexandru Tănase a ţinut să reamintească principiile constituţionale ale laicităţii statului.

Cu referire la subiectul dacă Moldova este cu adevărat un stat laic, preşedintele CCM a menţionat că religia devine periculoasă prin instrumentalizare politică şi fanatizare de câte ori e invadată de o ideologie politică, parazitată de un radicalism imanent, religia devine o armă scăpată de sub control, un rezervor de fundamentalism, o sursă de xenofobie şi naţionalism împins către consecinţe iraţionale.

Soluţia pe care o oferă identitatea constituţională a Moldovei este laicitatea, iar separarea bisericii de stat este o axiomă a unei societăţi decente. În democraţii, acolo unde laicitatea statului e constituţională, asemenea riscuri sunt mai curând ţinute sub control.

În toate ţările europene, regimul juridic al cultelor este reglementat ţinându-se cont de poziţia cultului majoritar, în acelaşi timp statele sunt obligate prin lege să se abţină de la instrumentalizarea politică a sprijinului acordat cultelor.

“Din păcate, în Republica Moldova mereu a existat o tentaţie din partea statului de a exploata politic şi electoral influenţa cultelor, iar cultele, depinzând de sprijinul acordat de stat, sunt constrânse să accepte un „modus vivendi” care le limitează autonomia. Am ferma convingere că, acceptând acest „târg”, cultele nu fac altceva decât să-şi diminueze din autoritatea şi încrederea publică de care beneficiază”, a adăugat Alexandru Tănase.

După un sfert de secol de existenţă statală este cazul să acceptăm că doar un stat laic poate garanta libertatea de conştiinţă a tuturor cetăţenilor, fie ei credincioşi sau atei, creştini, musulmani sau de altă confesiune.

Doar un stat neutru din punct de vedere religios poate asigura un tratament egal pentru toate cultele, în conformitate cu principiile de bază ale Constituţiei, cu hotărârile Curţii Constituţionale şi cu tratatele internaţionale la care Moldova a aderat.

Laicitatea, în contextul reglementărilor juridice ale Moldovei, se bazează pe principiul libertăţii de conştiinţă şi religioase, separarea instituţiilor publice şi a organizaţiilor religioase, precum şi egalitatea tuturor în faţa legii, indiferent de credinţele sau convingerile lor.

Laicitatea, în sens constituţional, garantează pentru credincioşi şi necredincioşi acelaşi drept la libertatea de exprimare a convingerilor lor. Aceasta asigură atât dreptul de a schimba religia, cât şi dreptul de a adera la o religie, precum şi dreptul de a nu avea nici o afiliere religioasă. “Nimeni nu poate fi obligat să respecte dogme sau prescripţii religioase”, a concluzionat preşedintele CCM.

Notabil este faptul că reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei nu au fost invitaţi la eveniment.