Opinie juridică: Varianta legii „Big Brother” moldoveneşti depăşeşte obiectivele urmărite şi lasă spaţiu pentru abuzuri
alte articole
În Uniunea Europeană (UE) se discută despre limitarea măsurilor de supraveghere generalizată privind legile de păstrare a datelor de trafic informaţional, în Moldova însă se propun noi legi care extind obligaţiile de păstrare a traficului informaţional.
La 10 octombrie, în cadrul unei dezbateri publice la care au participat deputaţi, reprezentanţi ai secretariatului Parlamentului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile, a fost prezentată şi discutată opinia juridică despre cele mai sensibile aspecte ale proiectului Legii nr.161 supranumit „Big Brother” înregistrat în Parlamentul Moldovei, prin care se lărgesc posibilităţile de supraveghere tehnică a autorităţilor asupra comunicaţiilor electronice şi anume protecţia datelor cu caracter personal, filtrarea şi conservarea bazei de date şi blocarea site-urilor cu un anumit conţinut de pe internet.
În acest context, expertul din România, Bogdan Manolea, în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), au analizat proiectul de lege aprobat de Guvern şi au elaborat o opinie juridică în care se conchide faptul că mai multe prevederi ale proiectului de lege depăşesc cu mult obiectivele urmărite, combaterea infracţiunilor de abuz sexual împotriva copiilor şi a terorismului şi lasă spaţiu pentru abuzuri.
Experţii notează că, proiectul ridică mai multe probleme generale şi punctuale în ceea ce priveşte modul cum reglementările acestei legi ar putea fi aplicate, dar şi care ar putea aduce atingere drepturilor fundamentale, şi a dreptului la viaţa privată în special, fără a fi justificate ca fiind necesare într-o societate democratică conforme practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
În opinie, autorii accentuează inexistenţa unei balanţe între ingerinţa în drepturile persoanelor şi costurile implementării, pe de o parte, şi eficienţa acestor măsuri, pe de altă parte. Opinia prezintă aspectele generale de importanţă ce trebuie luate în considerare la elaborarea unui astfel de act normativ şi exprimă recomandările de rigoare ce ţin de renunţarea la articolele propuse ce ar însemna măsuri de supraveghere generalizată, analiza punctuală a legislaţiei care extinde limitarea drepturilor fundamentale, inclusiv cu un studiu de impact asupra drepturilor omului bazat pe jurisprudenţa şi expertiza CEDO, renunţarea la obligaţiile de „sistare” a accesului la paginile web,clarificarea terminologică, păstrarea neutralităţii tehnologice în exprimare şi explicitarea clară a termenilor folosiţi în funcţie de tehnologie, încurajarea colaborării voluntare pentru raportarea de infracţiuni informatice.
Menţionăm că, la 30 martie 2016, Guvernul a votat un proiect de lege ce aduce modificări substanţiale legislaţiei Moldovei şi care extinde şi înăspreşte controlul organelor de drept asupra spaţiului informaţional. La 8 aprilie 2016, mai multe organizaţii neguvernamentale şi-au exprimat îngrijorările cu privire la proiectul adoptat şi au înaintat mai multe solicitări autorităţilor, inclusiv remiterea proiectului pentru expertiza Comisiei de la Veneţia.
Proiectul de lege acordă drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infracţiuni, nerespectându-se principiul protecţiei vieţii private şi a libertăţii de exprimare. De asemenea, toată povara implementării modificărilor legislative sunt puse în sarcina furnizorilor de servicii, fără o analiză privind costurile şi eficienţa măsurilor, ceea ce ar putea duce la o creştere substanţială a costurilor pentru accesul la serviciile on-line şi de internet.
