Ponta mai bate un cui în coscigul statului de drept: Guvernatorul BNR, puteri absolute

O ordonanţă de urgenţă dată de premierul Victor Ponta este pe cale să aducă o situaţie fără precedent în România. Va fi înfiinţat Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) aflat sub conducerea directă a guvernatorul BNR, o instituţie care beneficiază de un regim cu totul şi cu totul special, scrie pe blogul ei, jurnalista de investigaţii Nicoleta Savin.

Misiunea Comitetului este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia, în timp ce obiectivul său fundamental este de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare.

Ce este atât de special cu instituţia noi înfiinţată? Pai în primul rând CNSM nu răspunde în faţa niciuneia dintre instituţiile centrale ale ţării, respectiv Guvern, Preşedenţie, Parlament, şi nici de DNA, ANI, DIICOT. Răspunde doar faţă de Banca Naţională. Iar acum guvernatorul conduce ambele instituţii.

Iar cum mandatul lui Mugur Isărescu trebuie reconfirmat în toamna acestui an, mai rămâne şi o sumbră posibilitate ca acesta să fie înlocuit, lucru care depinde tot de Victor Ponta.

„Nici un român nu ar trebui să primească, prin lege, atâtea puteri discreţionare. Sunt jurnalist din 1990, dar n-am văzut niciodată vreun text de lege care să prevadă, expres, imunitatea penală şi civilă, a unor persoane numite sau alese. Cred că acest text de ordonanţă este un sacrilegiu la adresa legii, cât timp prevede, negru pe alb, că membrii Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială sunt stat în stat şi se situează deasupra legii. Dacă Ordonanţa va fi adoptată, Mugur Isărescu nu are de ce să candideze la Preşedinţie: e deja cel mai puternic om din stat, indiferent de locatarii de la palatele Cotroceni, Victoria, de la Palatul Parlamentului sau din alte instituţii vitale ale României”, a declarat jurnalista Nicoleta Savin.

„Un gând năstruşnic nu-mi dă pace: şi dacă noul mastodont financiar nu e pus pe roate pentru Mugur Isărescu, ci pentru altcineva, aflat deocamdată pe post de as în mâneca Puterii?”, a adăugat aceasta.

Ponta a decis să înfiinţeze CNSM direct printr-o Ordonanţă de Urgenţă, sărind peste discuţiile din Parlament, în ciuda faptului că deţine o majorite covărşitoare de peste 70%. Dacă este constituţional sau nu, greu de spus, din moment ce singura persoana care putea ataca ordonanţa la Curtea Constituţională este Avocatul Poporului, funcţia fiind ocupată interimar de Ecaterina Teodorescu, un contabil fără studii juridice din Mehedinţi, considerată a fi apropiată de PSD.

Recent, CCR a declarat constituţional interimatul Ecaterinei Teodorescu în funcţia de Avocat al Poporului, cu vot de şase la trei, ca urmare a sesizării înaintate de grupul PDL din Senat şi grupul PPDD din Camera Deputaţilor care au susţinut că Ecaterina Teodorescu, care este economist, nu are înalta competenţă profesională în domeniul juridic.

Cei şase magistraţi şi-au motivat decizia susţinând că interimatul nu este reglementat expres prin lege, în timp ce ceilalţi trei au avertizat asupra pericolului acestei decizii, cel mai mare fiind că interimatul va putea dura o perioadă nedeterminată. Între timp, Parlamentul nu se grăbeşte să desemneze un şef pentru instituţia care funcţionează în regim de interimat din 20 decembrie 2013, când Avocatului Poporului Anastasiu Crişu şi-a dat demisia invocând „motive personale”.

Cinci prevederi din textul ordonanţei dezvăluie puterea de care beneficiază nou creata instituţie:

- Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă.

- Desfăşurarea activităţii în cadrul Comitetului de către persoanele prevăzute la alin. (1) nu intră sub incidenţa regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese prevăzut de Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare ori a celui prevăzut în legile speciale care guvernează statutul autorităţilor din care fac parte aceste persoane

- În îndeplinirea obiectivului fundamental prevăzut la alin. (1), Comitetul şi membrii Consiliului general nu solicită şi nu accepta instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. (Articolul 2, aliniatul 2)

- Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului României, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Comitetului, care este dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. (Articolul 11, aliniatul 1)

- Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei Băncii Naţionale a României, conform art.130 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (Articolul 13)

Vorbim despre o instituţie care nu primeşte instrucţiuni din partea nimănui, care trebuie să meargă în Parlament doar o dată pe an pentru informare, ale cărei decizii trebuie respectate de toată lumea şi care nu răspunde în faţa legii, nici penal, nici civil, ci doar în faţa Băncii Naţionale.

Cei patru membri care compun Comitetul vor beneficia de puteri fără precedent, dar mai ales Guvrnatorul, care, în caz de paritate, are drept de veto.