Politicieni germani: Românii nu vor avea acces mai uşor la ajutoarele sociale

După Elmar Brok, un alt politician german a reacţionat luni la deschiderea pieţii muncii pentru români şi bulgari. Astfel, secretarul general al Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Germania, Andreas Scheuer, a declarat că 46% dintre românii şi bulgarii ajunşi în ţara sa după 2007 nu au niciun fel de pregătire profesională. El a mai precizat, că Berlinul nu trebuie să importe problemele altora şi că doar muncitorii calificaţi sunt bineveniţi în Germania.

„Institutul pentru piaţa muncii şi cercetare profesională a Agenţiei Federale pentru Muncă a estimat că în 2014 vor fi până la 180.000 de imigranţi din România şi Bulgaria, după deschiderea pieţei muncii. Există deja strigăte de ajutor în acest sens de mai bine de un an, printre altele de la oraşe şi comune”, a explicat Andreas Scheuer, potrivit mediafax.ro.

Astfel, reprezentantul partidului aliat al Angelei Merkel în Bavaria a mai afirmat că trebuie restrâns accesul imigranţilor la sistemul de asigurări sociale şi că Germania nu trebuie să devină „atelierul de reparaţii” al Europei.

Scheuer a reiterat că CSU este de acord cu libertatea de circulaţie, dar că la Bruxelles politica nu este bazată pe realitate. „Poate că unii funcţionari europeni ar trebui să iasă din birourile lor luxoase şi să vorbească cu oamenii. Atunci ar putea să facă o politică care să aibă de-a face cu realitatea”, a spus liderul politic.

Românii nu vor avea acces mai uşor la ajutoarele sociale

Expertul în probleme de imigraţie, Herbert Brucker de la Institutul pentru Studiul Pieţei Forţei de Muncă şi Ocupării a afirmat pentru Deutsche Welle că eliminarea restricţiilor de muncă pentru români şi bulgari nu presupune ca ei vor avea acces mai uşor la ajutoarele sociale.

"Din acest punct de vedere, nu se schimba nimic. Pentru ei, noutatea vine din faptul că vor avea noi oportunităţi de angajare", afirmă Herbert Brucker.

Până la deschiderea pieţii muncii, românii şi bulgarii aveau dreptul doar la muncă sezonieră în Germania, dacă nu erau absolvenţi de studii superioare, sau nu se specializaseră în Germania, dar acum, piaţa se deschide pentru toţi.

Potrivit afirmaţiilor lui Brucker, românii şi bulgarii îşi vor găsi locuri de muncă în Germania şi vor plăti, astfel, impozite şi taxe statului german, ceea ce va fi benefic economiei germane. Temerile, că oamenii vor da năvală în Germania pentru ajutoarele sociale, sunt nefondate, a declarat expertul.

Ministrul german de externe, apară libertăţile privind munca în UE

Într-un interviu acordat Süddeutsche Zeitung joi, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a apărat libertăţile privind circulaţia şi munca în Uniunea Europeană, susţinând că oricine se opune acestor libertăţi "prejudiciază Europa şi prejudiciază Germania".

"Libertăţile europene se află în centrul ideii noastre de Europa. Libertatea de circulaţie a muncitorilor este o parte vitală a integrării europene. Germania a beneficiat enorm de aceasta şi cu siguranţă mult mai mult decât alţii (...) Chiar acum, mulţi tineri din sudul Europei vin la noi pentru a învăţa şi a munci. Acest lucru este benefic pentru noi şi, de asemenea, ajută ţările lor de origine", a notat Steinmeier.

Ministrul german i-a criticat pe partenerii de coaliţie în contextul dezbaterilor cu privire la numărul bulgarilor şi românilor aşteptaţi în Germania după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii de la 1 ianuarie. Lui i s-a alăturat şi Michael Roth din cadrul Ministerului de Externe şi ministrul pentru Europa, care i-a criticat pe membrii CSU că nu înţeleg şi nu vor să înţeleagă Europa, reproşându-le că au lansat "sloganuri stupide".

Circumspecţia germanilor

Problemele economice interne ale Germaniei sunt strâns legate de procesele globale şi regionale, asupra cărora ea poate exercita numai o anumită doză de influenţă şi control, o situaţie oarecum neliniştitoare pentru o societate care a devenit foarte prosperă exercitând un control ferm a celor mai importante pârghii ale propriei economii.

Astfel, circumspecţia unor politicieni germani, legată de costul deschiderii pieţei de muncă, poate fi cauzată de resimţirea continuă a costului reunificării Germaniei de Vest cu cea de Est în 1990, după căderea Zidului Berlinului şi colapsul Uniunii Sovietice. Deşi unificarea a avut loc cu peste un deceniu în urmă (1990), efectele sale încă cântăresc greu asupra economiei germane şi a instituţiilor sale politice.

În mare măsură, unificarea Germaniei şi renunţarea la moneda naţională (marca), a influenţat şi globalizarea, introducerea monedei euro ca monedă unică a UE în 2002 şi extinderea UE în Europa Centrală şi de Est.

Unii experţi afirma că reunificarea Germaniei a sărăcit ţara într-o anumită măsură şi după ce noile landuri au fost integrate, resursele au trebuit să fie transferate din regiunile bogate la cele mai sărace. Guvernul federal a crezut iniţial că unificarea ar putea fi suportată printr-un împrumut, fără majorarea impozitelor. Însă, în ciuda asigurărilor date de cancelarul Helmut Kohl în 1990, Germania a fost nevoită să introducă taxe suplimentare din 1991.

De atunci, germanii resimt constant costurile reunificării, prin faptul că şi acum mai plătesc o taxă de solidaritate de 5.5% din impozitul pe venit. După unele estimări, costul reunificării se ridică până la acest moment la 2 trilioane de euro, şi continua încă să crească.

Pe lângă creşterea dramatică a datoriei publice - o cincime din bugetul federal anual ducându-se spre plata dobânzilor acumulate de datoria naţională - unificarea a cauzat şi creşterea resentimentelor populaţiei din Germania de Vest care s-a văzut nevoită să suporte costurile integrării parţii estice.